Despre fondurile europene, cu dragoste (2) Fonduri sunt, Guvern nu prea!
Am incheiat ieri cu intrebarea de ce este scazut gradul de absorbtie, daca pentru cele mai de interes domenii s-au depus cereri de proiecte eligibile, conforme si intrunind conditiile de punctaj minim pentru finantare, care depasesc sumele alocate pentru perioada 2007-2013. Trebuie cunosct faptul ca pana in a doua jumatate a lui 2008 nu s-au putut depune cereri (de finantare) pentru ca pachetele de programe au fost trimise inapoi pentru revizuire de catre UE. Guvernul nu reusise in perioada premergatoare aderarii sa depuna documente convingatoare (Proiecte si Programe de dezvoltare).
Una dintre cauzele absorbtiei scazute este ca de la declararea unei cereri de finantare “castigatoare” si pana la semnarea contractului este uneori cale lunga, de ordinul lunilor de zile, iar absorbtie inseamna BANI CHELTUITI. Dar aceasta cauza este cea mai inocenta, cea mai dulce! La urma urmei, daca se incheie un contract si se respecta clauzele, banii sunt ca si cheltuiti… ii rog pe cei cu proiecte in curs de implementare sa nu ma injure, glumeam si eu! Stiu foarte bine ca nici cheltuirea nu-i lucru simplu! Hai sa povestim cum se cheltuie banii europeni (mai intai discutam de cazurile comune, o sa povestim si de altele, un pic mai tarziu)!
Mai intai si mai intai trebuie sa se stie ca banii europeni nu vin pur si simplu dupa depunerea unui proiect, oricat de dat naibii ar fi proiectul! E nevoie adesea de o pusculita dolofana sau de bonitate ridicata pentru obtinerea unui credit! Beneficiarii privati, de exemplu, trebuie sa cofinanteze 30-50% din proiect, la care se adauga TVA-ul, care este o cheltuiala neeligibila. In plus, procentul nu se aplica intotdeauna la valoarea proiectului. Daca proiectul intra sub incidenta regulii de minimis, (suma maxima ce poate fi obtinuta de o intreprindere private in decurs de trei ani este 200.000 de euro), iar valoarea proiectului depaseste 200.000 de euro, atunci se pune altfel problema: primesti 30…50% din valoarea proiectului dar nu mai mult de … Si distractia cu TVA_ul este apanajul exclusive al solicitantului de grant (finantare nerambursabila, pentru cine nu s-a familiarizat inca). Adica la un proiect de 500.000 de EURO, cu 50% cofinantare, beneficiarul da 300.000 de euro si inca 95.000 de euro TVA si cine stie mai cat pe sedative, e nevoie adesea, pentru a nu slobozi injuraturi grosolane pe la usile autoritatilor de implementare.
Pentru autoritatile publice locale, lucrurile sunt putin mai relaxate in privinta procentului de cofinantare, acesta fiind intre 0 si 30%, cel mai adesea, 0, 2 sau 10%, in functie de program si de marimea unitatii administrativ teritoriale. Dar implementarea este extrem de anevoioasa si pentru aceasta categorie. Va dau un exemplu real, petrecut la implementarea unui program din fonduri de preaderare (la structurale nu-i mai altfel, ba in unele cazuri e mai …cu schepsis). O primarie din judet avea proiectul in implementare, o suma frumusica in cont si mult élan. S-au facut dosarele de achizitii conform OUG 34, obligatorie pentru beneficiarii publici. A avut loc un mic incident, care insa nu afecta achizitiile. Desi in conformitate cu ordonanta achizitiile erau in regula, autoritatea de implementare a zis PAS (nu poti cheltui din bani fara aviz favorabil). “Dar, conform OUG 34, suntem in regula, nu putem semna contractul?” a intrebat, pe buna dreptate, reprezentantul beneficiarului. „Faceti cum vreti, dar noi nu va aprobam dosarul de achizitii si riscati sa dati banii inapoi”. Anulat licitatii, reluat licitatii, dar nu de la punctul publicarii in SEAP, ci de la zero, adica de la intocmirea Documentatiilor de atribuire care deja erau avizate favorabil (dupa vreo 30 de zile de studiu)!!! OK. S-au retrimis Documentaiile (in 4 exemplare, 4 dosaroaie de o tona fiecare), aproape ca s-au reaprobat …dar…a aparut o firma irlandeza angajata de Guvern sa supervizeze implementarea programului. Aceasta firma, prin reprezentantii ei ei romani, a gasit pe ici pe colo cate ceva de care sa se agate, trebuia sa-si arate utilitatea, altfel la ce mama naibii ar fi luat bani pentru supervizare? S-au refacut Dopcumentatiile, s-au avizat, dar pana sa vina avizele pe fax, surpriza: s-a schimbat firma de supervizare, guvernul a angajat o alta, cu radacini acasa la mama fondurilor UE, adica la Bruxelles. Si ce credeti? Firma a luat la purecat Documentatiile si a gasit hibe, precum faptul ca nu se preciza ca in comuna beneficiara clima e temperat continentala, cu temperaturi de pana la nu stiu cat vara si minus nu stiu cat iarna. Era o licitatie modesta ca suma, nu cred ca s-ar fi deranjat vreun furnizor din Africa de Sud a vina cu o marfa buna pentru Johanesburg si total nepotrivita pentru Judetul Brasov. I s-a facut si acestei firme hatarul si dupa vreo 8 luni s-au finalizat licitatiile! Nu inainte de alta situatie ciudata: un furnizor a sublicitat la grei crezand ca rezolva dupa, cu un act aditional. Contractul a ramas in suspans, pana cand, incoltit, furnizorul a semnat (norocul sau a fost a gasit la randul lui un furnizor care a dorit sa scape de marfa din stoc). Din fericire nu toata lumea e absurda, ca s-a prelungit contractul si ca pana la urma totul s-a incheiat cu bine… cu bine in conditii de infarct, banii de TVA si de cofinantare au venit greu si la limita. Dar despre asta, data viitoare! Cat despre cei care au trait filmul, radeti fratilor, capra vecinului a patit-o si ea! (va urma)
P.S. O sa dam si nume de firme care fac legea fondurilor, care evalueaza, o sa dam chiar si cifre de afaceri de 3.000 de RON PE AN (cam cat se castiga din cersit in parcare), nu lasam totul in anonimat! Putintica rabdare!
