Despre lectia de sociologie uitata de ministrul muncii
In ultima perioada numarul sinuciderilor in Romania a crescut constant. Ajunsi in sfarsit sa traiasca bine, romanilor nu le mai ajunge fericirea pamanteasca si pleaca mult mai devreme spre cer…
Sociologul Emile Durkheim analizeaza trecerea autoritatii dinspre familie si biserica spre justitie si stat, care conduce la solidaritate organica. Pornind de la complexificarea diviziunii muncii, oamenii, avand constiinta individualitatii, trebuie sa coopereze pentru a-si conserva existenta. Dincolo de limita sociala a nevoii de a fi integrat in societate, de atasament pentru un grup social, apare dezechilibrul dintre scopurile inalte si mijloacele insuficiente care genereaza anomia sociala. Unul dintre efectele anomiei sociale este sinuciderea cauzata de perturbarea ordinii sociale. Daca ne gandim doar la faptul ca fenomenul sinuciderii variaza invers proportional cu gradul de integrare a grupului social din care face parte individul, inseamna ca, de fapt, societatea nu mai apartine oamenilor.
Daca aparitia statutului se datoreaza tocmai limitelor fiintei umane izolate si nevoii de a-si conserva existenta, atunci bunul simt te intreaba cum ramane cu datoria Statului fata de cetatenii sai. Mai mult de atat, de ce mai ceri increderea societatii pentru a-ti da aurul daca, oricum, acesti oameni nu mai inseamna nimic pentru tine?
Intr-un articol scris pe vremea studentiei, “Cum ne alegem consilierii?â€, ministrul Lazaroiu spunea: “De obicei, noi nu putem estima incertitudinea si nici distanta dintre preferinta intuitiva si optiunea corecta.†De aceea, “oamenii au tendinta sa asculte mai curand de cei care au opinii asemanatoare cu ale lorâ€. Sa fi uitat ministrul Lazaroiu lectia de sociologie si sa fi inceput sa aiba o opinie asemanatoare cu cea a consilierului domniei sale, care fusese deranjat de sinuciderile romanilor? Grea intrebare.
Ceea ce nu stie consilierul ministrului Lazaroiu este ca la vechii greci, sinuciderile puteau fi autorizate de stat daca individul isi expunea motivele si convingea cu privire la ele. Altfel, dispretul si dezonoarea in cazul sinuciderii egalau pe cele primite in cazul tradarii Atenei, iar individul ramanea neinmormantat si se taia mana cadravului. Diferenta mare intre vechea democratie ateniana si cea actuala romaneasca. La fel de mare ca intre anvergura gandirii si simtirii consilierilor celor doua tipuri de democratii.
Societatea romaneasca este puternic incercata, incepand chiar de la nivelul relatiilor umane. Mai multi prieteni aveau obiceiul de a petrece impreuna, de a iesi in natura, de a se simti bine cu totii. Timpul trecea mai usor si parca nedreptatile, odata povestite, se micsorau. Unul dintre ei, printr-o intamplare, ajunge general. Prima reactie a acestuia a fost de a-i reduce la tacere pe prietenii din grupul sau. Motivatia a fost simpla: prietenii sai erau singurii care aveau imaginea omului dinainte de ascensiune. Iar aceasta imagine trebuia sa dispara definitiv. Dar daca nu mai suntem noi insine, odata avansati in functie, atunci cine suntem? Raspunsul apartine consilierului.
Stefan Caraiman
