Despre scutul antiracheta
Unii numesc acest scut scutul discordiei, care poate duce la un pas de al doilea Razboi Rece in Europa de Est.. Proiectul scutului anti-racheta american a generat cele mai multe controverse in relatia dintre Washington si statele din Estul Europei si nu numai, caci si state occidentale nu prea sunt de accord.
SUA sustine ca sistemul compus dintr-un radar si un interceptor balistic ar trebui sa apere continentul european si SUA de eventualele proiectile balistice lansate din Iranul cu pretentii nucleare. Kremlinul nu prea are incredere insa in proiectul american de a amplasa structurile de aparare in Europa de Est, chiar in coasta Rusiei, si acuza Washingtonul ca apeleaza la o noua strategie de izolare a fostului inamic din Razboiul Rece, ca pe vremea presedintelui Ronald Reagan.
In acest sens se poate arata ca intr-atat de iritat au fost Putin & Co. incat au vorbit de un al doilea Razboi Rece, iar Poloniei, statul cu care SUA discutase initial, i-au pus in vedere ca, gazduind componente ale scutului american, devine ea insasi tinta. In 2008, presedintele rus Dmitri Medvedev ameninta ca va muta rachetele nucleare strategice cu raza scurta in portul Kaliningrad, o exclava a Rusiei intre Polonia si Lituania, dar s-a razgandit in ianuarie 2009.
La inceput se vorbea ca elementele scutului antiracheta vor fi instalate in Polonia si in Cehia, state devenite aliate de baza ale SUA dupa prabusirea comunismului, ambele conduse de politicieni de dreapta. La inceputul lui 2007, America lui Bush a pornit negocierile formale cu cele doua state. In Polonia ar fi urmat sa fie amplasat sistemul de interceptare, iar in Cehia radarul terestru. Opozitia publica a fost insa foarte puternica in ambele tari. 57% dintre polonezi au declarat ca nu sunt de acord cu planul; in cazul Cehiei opozitia a fost chiar mai extinsa, 67% dintre cehi spunand nu scutului si bazelor americane.
SUA a negociat cu Polonia aproape 2 ani. In iulie 2008, Varsovia spunea ca nu poate fi de acord cu conditiile americanilor. O luna mai tarziu, ministrii afacerilor externe american si polonez anuntau ca s-a ajuns la o antelegere, provocand furia Kremilinului. In septembrie 2009 insa, noul presedinte american, Barack Obama, parea sa impace Rusia, anuntand ca SUA renunta la instalarea scutului in Polonia. In schimb, o parte din apararea antiracheta ar fi urmat sa se mute de pe uscat pe navele de lupta americane din Marea Neagra. Daca Rusia a salutat decizia, Praga si Varsovia s-au declarat nemultumite de intorsura. La scurt timp dupa anunt, in Marea Neagra apareau nave de razboi echipate cu sisteme antiracheta. Noul sistem de aparare gandit la Washington, care ar fi urma sa fie mai puternic, mai inteligent si mai rapid, ar fi insemnat si instalarea unor elemente terestre in tari ca Turcia, Israel, Bulgaria si Romania.
De altfel, presa straina specula de ani buni ca Romania ar fi in carti pentru scut. Intrucat teritoriul romanesc nu era protejat integral de sistemul conceput de administratia Bush, la summitul din 2008 de la Bucuresti Romania a cerut interconectarea scutului cu un sistem mobil al NATO, iar cand a fost vorba de flexibilizarea planului, administratia de la Bucuresti a fost intre primele care au salutat decizia presedintelui Obama. Vicepresedintele Joe Biden, aflat in vizita in Romania in octombrie 2009 spunea ca SUA apreciaza entuziasmul guvernului roman fata de noul scut antiracheta.
“Dumneavoastra ati inteles de la inceput, in timp ce alti colegi, cum ar fi cei din Polonia, ințeleg abia acum”, spunea Joe Biden, vorbind despre avantajele noului proiect de aparare antibalistica ce implica rachete de interceptare de tip SM-3. Iata dar ca acum Romania anunta ca va deveni gazda a unei instalatii de interceptare, in locul Poloniei, unde s-ar fi desfasurat aceleasi sisteme. In Polonia, SUA se mulțumeste in schimb sa instaleze doar rachete Patriot.
Privind straduinta SUA de a-si intinde influenta cat mai mult si oricum peste acest glob pamantesc, legata si de istoria recenta, a secolului trecut – cele doua Razboaie Mondiale izbucnind in zona aceasta a Europei, bine, in alte imprejurari – nu putem sa nu observam ca americanii au reusit sa evite razboaie si lupte pe teritoriul lor, cu distrugerile respective. Iar acest lucru l-au facut facandu-se ca nu vor decat binele altora.
Dar daca altii nu vor acest bine, cum s-a intamplat cu polonezii?
Dan Bota
