Dezmembrarea USL – principalul risc pentru stabilitatea politică!

Recentul raport aminteÅŸte că prin câÅŸtigarea unor majorităţi de două treimi în ambele camere parlamentare, USL se află într-o poziÅ£ie puternică pentru a-ÅŸi încheia mandatul de guvernare de 4 ani, în condiÅ£iile în care alianÅ£a nu începe să se dezmembreze.

În raport se precizează că o importantă criză politică a fost evitată recent, când PSD ÅŸi PNL ÅŸi-au asumat poziÅ£ii diferite cu privire la măsurile disciplinare ce ar fi trebuit să fie luate împotriva unui membru PNL care a făcut niÅŸte afirmaÅ£ii defăimătoare la dresa PSD. Acordul alianÅ£ei USL nu permite conflictele publice între membrii celor două partide.

"Mariajul politic dintre PSD ÅŸi PNL este unul de convenienţă, bazat pe obiectivul comun de a dobândi puterea ÅŸi de a forma o majoritate de guvernare, mai degrabă decât pe un set de principii puternice împărtăşite. În mod inevitabil există o competiÅ£ie politică între cele două partide, iar acest lucru a dus uneori la apariÅ£ia unor tensiuni ÅŸi a unor dispute. Tensiunile politice ÅŸi cele dintre membrii celor două partide vor ieÅŸi în mod inevitabil la suprafaţă, probabil în special după alegerile prezidenÅ£iale din 2014", se precizează în raport.

Conform raportului, o altă potenÅ£ială sursă de instabilitate politică este reaprinderea conflictului din 2012 dintre executiv ÅŸi preÅŸedinÅ£ie, în urma acuzaÅ£iilor reciproce formulate în public de premier ÅŸi preÅŸedinte la începutul lunii iulie, într-o încălcare a armistiÅ£iului dintre Palatul Victoria ÅŸi Palatul Cotroceni de după alegerile din 2012.

De asemenea, o altă posibilă sursă de conflict poate fi reprezentată, conform raportului, de analiza parlamentară asupra amendamentelor la Constituţie propuse de Comisia pentru Revizuirea Constituţiei, condusă de preşedintele PNL şi al Senatului, Crin Antonescu, care este şi candidatul USL la alegerile prezidenţiale din 2014.

"Unul dintre principalele obiective ale USL privind ConstituÅ£ia este de a circumscrie puterile prezidenÅ£iale prin întărirea rolului parlamentului ca organ reprezentativ suprem ÅŸi autoritate legislativă".

Următoarele alegeri prezidenÅ£iale din România vor avea loc în 2014, iar cele legislative în 2016. Principalul contracandidat al USL-ului din alegerile din decembrie 2012, AlianÅ£a România Dreaptă (ARD), dominată de Partidul Democrat Liberal (PDL) aflat la guvernare până în aprilie 2012, a obÅ£inut un eÅŸec usturător, cu doar 13,6% din locurile din ambele camere ale parlamentului ÅŸi s-a dizolvat imediat după alegeri.

În prezent, conform raportului, PDL se confruntă cu dificila sarcină de a readuce de partea sa un electorat ostil.

Partidul Poporului Dan Diaconescu (PP-DD), care a obÅ£inut la legislativele din 2012 un procent foarte mare pentru o formaÅ£iune nou înfiinÅ£ată – aproximativ 14% – ar putea deveni principalul magnet care să atragă electoratul nemulÅ£umit.

De cealaltă parte, conform raportului, unitatea USL ar putea fi asigurată, cel puÅ£in pe termen scurt, de faptul că liderul PNL, Crin Antonescu, va fi prezidenÅ£iabilul alianÅ£ei ÅŸi are nevoie de sprijinul PSD. În ceea ce priveÅŸte relaÅ£iile internaÅ£ionale, raportul Comisiei Europene privind progresul României în cadrul mecanismului de cooperare ÅŸi verificare, publicat la 30 ianuarie, a avut în general un ton favorabil, dar a atras atenÅ£ia că guvernul trebuie să-ÅŸi intensifice eforturile pentru a reforma sistemul judiciar ÅŸi a combate corupÅ£ia.

Comisia va continua să monitorizeze progresul obÅ£inut de guvern, mai aminteÅŸte raportul The Economist, adăugând ÅŸi că decizia privind admiterea României ÅŸi a Bulgariei în SpaÅ£iul Schengen a fost amânată de Consiliul European până la sfârÅŸitul anului în curs

. "The Economist Intelligence Unit prevede noi amânări în ceea ce priveÅŸte primirea României în SpaÅ£iul Schengen, în contextul climatului de FortăreaÅ£a Europa de pe Bătrânul Continent lovit de criză", se mai precizează în raport.AGERPRES