Dezvăluire bombă! A fost găsit raportul experţilor de la Oxford, “pierdut” de Ministerul Culturii. Roşia Montană îndeplineşte criteriile UNESCO!.

 

Totb.ro a publicat pe larg Raportul profesorilor Andrew Wilson, David Matingly ÅŸi Michael Dawson, de la Universităţile din Oxford ÅŸi Leicester, referitoare la valoarea inestimabila  a Patrimoniului cultural de la RoÅŸia Montană. Cei trei experÅ£i au realizat acest audit pentru Ministerul Culturii, în 2010, cu o finanÅ£are asigurată de către FundaÅ£ia Pro Patrimonio ÅŸi Åžerban Cantacuzino.Concluziile raprotului (rezumatul executiv) nu lasă loc de dubii: situl de la RoÅŸia Montană îndeplineÅŸte 4 (patru) criterii pentru listarea în UNESCO, în condiÅ£iile în care îndeplinirea unui singur criteriu e suficientă.  Realizat în perioada în care ministrul Culturii era Kelemen Hunor, raportul “dispăruse” din arhivele ministerului, Culmea, nici actualul ministru al Culturii, Daniel Barbu, zicea că nu ÅŸtie ceva de existenÅ£a lui!

Iata  un Rezumat executiv care sterge pe jos cu propaganda mincinoasa de la Gold Corporation!!

Luarea de PoziÈ›ie privind ImportanÈ›a Obiectivului, care se concentrează pe Masivul Cârnic de la RoÈ™ia Montană, constituie o parte mai amplă a peisajului cultural de mare importanță, comparabil, ca amploare, cu criteriile de ”valoare universală excepÈ›ională” din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul roman de la Cârnic sunt parte dintr-un serie de complexuri miniere subterane foarte extinse È™i de mare importanță din cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de vedere, este unic.

Dovezile subterane legate de minerit, galeriile, abatajele È™i tehnologiile folosite capătă un surplus de valoare, atâta vreme cât sunt asociate unui peisaj cultural suprateran, care poartă încă dovezi ale metodelor de procesare, alezărilor, ritualurilor È™i comunităților. Alte dovezi, de la epigrafii, la tăbliÈ›e cerate, până la depozite arheologice precis datate sporesc semnificativ importanÈ›a RoÈ™iei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepÈ›ionale ale patrimoniului mondial.

Încă de la început, autorii aumaseră că Luarea de PoziÈ›ie privind ImportanÈ›a Obiectivului se va concentra, asemenea demersurilor RoÈ™ia Montană Gold Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada romană. Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât È™i în subteran, a reliefat imediat faptul că RoÈ™ia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță istorică È™i pentru alte perioade.

În văile Corna È™i RoÈ™ia Montană, precum È™i în munÈ›ii de la Cârnic, Cetate, Cârnicel È™i Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 È™i 19, precum È™i galeriile È™i instalaÈ›iile perioadei comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane È™i post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar È™i la nivelul actual de înÈ›elegere, ele reprezintă o resursă unică de semnificaÈ›ii.

Acest raport, produs pe baza muncii de teren È™i am literaturii de specialitate, în august-septembrie 2010, plasează RoÈ™ia Montană în contextul său internaÈ›ional. 

Concluzionăm că peisajul cultural de la Roșia Montană este de o importanță internațională excepțională.

Minele romane de la RoÈ™ia Montană reprezintă cel mai extins È™i mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romană cunoscut în lume. Totodată, amenajările subterane, peisajul de suprafață din zone de procesare a minereurilor, aÈ™ezările, locurile religioase È™i cimitirele, precum È™i istoria documentată a zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentată a exploatării miniere din perioadele romană, mediavelă, din modernitatea timpurie È™i din perioada comunistă.

Dat fiind potenÈ›ialul adiÈ›ional de a pune în lumină tranziÈ›ia de la perioada pre-romană, la cea post-romană, ele constituie o bază solidă pentru a considera minele de la RoÈ™ia Montană ca având o importanță echivalentă cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial. Confruntată cu setul de criterii pentru stabilirea valorii universale excepÈ›ionale (dintre care numai unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea RoÈ™ia Montană întruneÈ™te fără îndoială următoarele patru criterii:

(ii) arată o relaÈ›ie importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce priveÈ™te dezvoltarea arhitecturii saua tehnologiei, a artelor monunentale, planificării urbaniste sau a concepÈ›iei peisagistice;

(iii) poartă o mărturile unică sau cel puÈ›in excepÈ›ională a unei tradiÈ›ii culturale sau ale uneicivilizaÈ›ii, care încă există sau a dispărut;

(iv) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanității;

(v) este un exemplu deosebit pentru o aÈ™ezare umană tradiÈ›ională, pentru folosirea pământului sau a mărilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interacÈ›iunea umană cu mediul, mai ales când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile.

Masivul Cârnic, în deosebi, conÈ›ine cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona RoÈ™ia Montană, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate.

Evaluarea făcută de noi asupra semnificaÈ›iei elementelor individuale din peisaj se configurează după cum urmează, însă ănainte de toate este esenÈ›ial să aducem la cunoÈ™tință că semnificaÈ›ia totală a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decât suma părÈ›ilor sale.

 Permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integrității peisajului minier ca ansamblu.