Dezvăluiri incendiare din interiorul Serviciului de Informații Externe

De vreo zece zile, Serviciul de InformaÅ£ii Externe este zguduit de dezvăluirile colonelului în rezervă Cornel Nemetzi,  fost ÅŸef al spionajului pe Europa din perioada 1990-1997

• El susÅ£ine că "reÅ£eaua spionilor români din SUA a fost trădată ÅŸi anihilată încă din 1992" pe vremea când Ioan TalpeÅŸ era directorul SIE 

• Ioan TalpeÅŸ mai este acuzat că "a lichidat întreaga reÅ£ea de ofiÅ£eri speciali din Germania"

• "Doi indivizi care ÅŸi-au legat numele de distrugerea reÅ£elei de ofiÅ£eri ÅŸi referenÅ£i  avuÅ£i de România în străinătate: BiriÅŸ Cornel ÅŸi TalpeÅŸ Ioan"

• Cornel Nemetzi afirmă că Ion liescu ÅŸi Petre Român l-au reactivat pe Mihai Caraman

• Fostul spion român a alcătuit ÅŸi un top al trădătorilor români adevăraÅ£i ÅŸi un altul al trădătorilor virtuali

 

 

La ora actuală, Serviciul de InformaÅ£ii Externe este un butoi de pulbere. Colonelul în rezervă Cornel Nemetzi, fost ÅŸef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990 – decembrie 1997, ÅŸi-a publicat memoriile la Editura Marist din Baia Mare. Cartea denumită "Ultimul Curier Ilegal. Memoriile unui spion român" dezvăluie perioada petrecută de către acesta în cadrul SIE, adică între 1971 ÅŸi 1997. "Datele pe care le prezint sunt evenimente ÅŸi întâmplări trăite de către mine în proporÅ£ie de peste 90%, iar restul, fapte ÅŸi acÅ£iuni relatate de foÅŸti colegi ÅŸi cunoscuÅ£i. Lucrarea ar putea fi considerată ca un adevărat manual de spionaj clasic, întrucât ea prezintă destul de detaliat "ABC-ul" muncii de spionaj, adică modul de recrutare, pregătire, verificare ÅŸi testarea agenÅ£ilor, căile de trimitere în misiune externă, mijloace de legătură cu reÅ£eaua informativă, explicarea unor noÅ£iuni specifice muncii specifice".

 

"Onoarea nu se pierde decât o singură dată"

Cornel Nemetzi îi anunţă pe cititori: "I-am prezentat pe foÅŸtii mei ÅŸefi ÅŸi colegi aÅŸa cum i-am cunoscut ÅŸi perceput eu în mod nemijlocit, iar pe cei cu care nu am avut contact, aÅŸa cum mi-au fost prezentaÅ£i de către persoanele apropiate". De ce cartea poartă numele de "Ultimul curier ilegal"? Pentru că acesta a fost ultimul specialist pregătit, instruit ÅŸi folosit cu succes în munca de legătură cu cadrele ÅŸi sursele speciale, fiind totodată ultimul ofiÅ£er din aparatul de informaÅ£ii externe care a susÅ£inut biografii ale unor cluburi străine, a efectuat deplasări externe ÅŸi misiuni de spionaj, folosind paÅŸapoarte străine contrafăcute. Memoriile lui Cornel Nemetzi sunt crude ÅŸi la obiect. El nu iartă pe nimeni, fie că era vorba de foÅŸtii lui ÅŸefi din vârful spionajului românesc, sau de colegi ori subalterni. Multe dintre personajele ante ÅŸi post decembriste sunt prezentate în adevărata lor lumină, mult diferită de cea pe care unii sau alÅ£ii au încercat să le-o creioneze." În toată cariera mea am Å£inut cont de ce spunea Clausewitz: onoarea nu se pierde decât o singură dată", precizează în prefaţă Cornel Nemetzi.

 

"ReÅ£eaua din SUA fusese trădată ÅŸi anihilată încă din 1992"

Cornel Nemetzi i-a atras atenÅ£ia preÅŸedintelui Emil Constantinescu, printr-o scrisoare transmisă pe data de 15 ianuarie 1997, asupra "faptelor incalificabile comise de ÅŸeful SIE – Ioan TalpeÅŸ care a dus la distrugerea reÅ£elei informative externe". "Îl întrebam, de pildă, de ce a aprobat deplasarea în decembrie 1996 a lui TalpeÅŸ în Canada, SUA ÅŸi Mexic? În ultima Å£ară, noi nu am desfăşurat niciodată activităţi de spionaj, deci călătoria nu putea avea decât un scop turistic, iar reÅ£eaua din SUA fusese trădată ÅŸi anihilată încă din 1992". Mi-am permis să îi mai trimit o scrisoare după ce a făcut declaraÅ£ia de "capitulare în faÅ£a foÅŸtilor securiÅŸti" în care îi atrăgeam atenÅ£ia asupra greÅŸelii de numire a lui Cătălin Harnagea în funcÅ£ia de ÅŸef al SIE".

 

"TalpeÅŸ a lichidat întreaga reÅ£ea de ofiÅ£eri speciali din Germania"

Totodată, fostul spion nu are cuvinte de laudă la adresa fostul ÅŸef al SIE, despre care spune: "TalpeÅŸ a primit laudele ÅŸi onorurile meritate din partea autorităţilor germane pentru faptul că a lichidat întreaga reÅ£ea de ofiÅ£eri speciali care acÅ£ionase pe teritoriul Germaniei". Åžeful SIE a ordonat în 1995 o analiză a bazei operative din Germania pe motiv că nemÅ£ii ar cunoaÅŸte, chipurile, că avem 34 de oameni care desfăşoară activitatea informativ-operativă pe teritoriul lor". În plus, spionul mai dezvăluie o "gulgută" debitată de către TalpeÅŸ ÅŸi anume că "SIE este al ţării ÅŸi nu aparÈ›ine niciunui partid! Nu facem jocuri politice ÅŸi nu lucrăm niciun partid politic". În 1994, Ioan TalpeÅŸ a semnat instrucÅ£iunile privind folosirea tehnicii secrete ÅŸi efectuarea controlului împotriva tehnicilor de ascultare.

 

Iliescu ÅŸi Roman l-au reactivat pe Mihai Caraman

În privinÅ£a agenÅ£ilor recrutaÈ›i de GRU ÅŸi KGB din rândul cetăţenilor români ÅŸi reactivaÅ£i în cursul evenimentelor  din decembrie 1989, Cornel Nemetzi susÅ£ine că "există probe numeroase ÅŸi în acest sens"."Cum credeÅ£i că se explică prezenÅ£a lui Ion Iliescu ÅŸi Petre Roman, îmbrăcat în pulovărul său roÅŸu la evenimentele de protest din seara zilei de 21 decembrie în PiaÅ£a Universităţii, în caz că relatările celor doi sunt adevărate? AfirmaÅ£ia lui Petre Roman că l-ar fi cunoscut personal pe Iliescu abia în seara respectivă este culmea ipocriziei!" Totodată, spionul român îÅŸi aduce aminte că în 1990, Iliescu ÅŸi Roman ÅŸi-au amintit de fostul general Mihai Caraman, retras la viliÈ™oara sa din staÅ£iunea  Cheia, ÅŸi "l-a chemat la BucureÅŸti ÅŸi printr-un decret emis în data de 10 ianuarie 1990 l-au numit cu numele conspirativ Neagu Mihai în fruntea CIE, primind ÅŸi funcÅ£ia de ministru adjunct în Ministerul Apărării NaÅ£ionale".   Piticul BiriÅŸ din umbra lui TalpeÅŸ

Cartea lui Cornel Nemetzi are câteva pagini rezervate special unui personaj care a tulburat foarte mult apele acestui serviciu de informaÅ£ii. Este vorba despre adjunctul lui Ioan TalpeÅŸ de la acea vreme – generalul Cornel BiriÅŸ. "După plecarea din SIE a lui Marcu Victor, generalul Vasile Angelescu ÅŸi-a ales un nou locÅ£iitor în persoana colonelului BiriÅŸ Cornel, conspirativ NeacÅŸu Mihai, fost Brezeanu ÅŸi poreclit "Gruber" înainte de fuga lui Pacepa. Pe acesta l-am cunoscut în anul 1965, când am intrat în ÅŸcoala de ofiÅ£eri de miliÅ£ie din BucureÅŸti ÅŸi l-am reîntâlnit în octombrie 1980, când a fost promovat în unitatea specială 0101. Cornel Nemetzi mai precizează că în "anul 1987, fratele mai mare al lui Cornel BiriÅŸ, Radu, care lucra la DirecÅ£ia de PaÅŸapoarte a fost dat afară datorită comiterii unor fapte de natură penală, care totuÅŸi nu au putut fi probate prin flagrant. Cei doi fraÅ£i fuseseră colegi de an la ÅŸcoala de ofiÅ£eri de miliÅ£ie. Orice ofiÅ£er aflat în locul lui BiriÅŸ, alias Piticu (înălÅ£imea sa nu atingea 1,60 m) ar fi fost mutat de la unităţile speciale, cu atât mai mult cu cât se descoperise că ÅŸi soÅ£ia sa avea o rudă apropiată stabilită în străinătate. Era protejat de către organele de contrainformaÅ£ii, fiind rezidentul acestora în unităţile speciale".

"Cei doi indivizi care ÅŸi-au legat numele de distrugerea reÅ£elei de ofiÅ£eri ÅŸi referenÅ£i  avuÅ£i de România în străinătate: BiriÅŸ Cornel ÅŸi TalpeÅŸ Ioan!" Cornel Nemetzi, fost ÅŸef al  serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997   "Dosarele informatorilor străini nu au fost distruse după filmare"

Fostul spion român pensionat în 1997 povesteÅŸte în carte ÅŸi un episod mai puÅ£in cunoscut. Pe data de 1 octombrie 1990, colonelul Vasile Angelescu a ordonat că toate jachetele obÅ£inute să fie strânse de ÅŸefii de serviciu ÅŸi păstrate în casete metalice sigilate. Jacheta fiecărui dosar era pusă într-un plic închis ÅŸi sigilat cu sigiliul ofiÅ£erului titular al cazului. "Dosarele fizice aparÅ£inând informatorilor cetăţeni străini ÅŸi sursele de influenţă, la scoaterea lor din preocupare vor fi distruse după filmare ÅŸi injachetate, urmând că la unităţi să se păstreze numai jachetele acestora timp de 5 ani, după care se trimit la arhivă SIE. Din câte cunosc acest termen nu s-a respectat, astfel că la trecerea mea în rezervă (31 decembrie 1997) materialele filmate se aflau încă în arhivă unităţii", mărturiseÅŸte Cornel Nemetzi.

 

Silvian Ionescu, securistul-erou al timpurilor noastre

Cornel Nemetzi îÅŸi aminteÅŸte ÅŸi de Silvian Ionescu (fiul fostului rezident de la Paris, generalul Gheorghe Ionescu), ofiÅ£er la UM 0199 din CIE, care după fugă precipitată a lui CeauÅŸescu a ieÅŸit din sediul unităţii situate în spatele Primăriei Sectorului 1, l-a izgonit pe primarul comunist din cabinetul său ÅŸi s-a instalat în fotoliul acestuia. "Cum de a avut un astfel de curaj, având în vedere statutul său de ofiÅ£er de securitate. Nu l-am cunoscut personal pe acest erou al timpurilor noastre, dar despre tatăl voi povesti cele relatate de noul ÅŸef la CIE după 10 ianuarie 1990, Mihai Caraman. Spionul îÅŸi aminteÅŸte că Mihai Caraman le-a povestit că, pe când se afla la post în FranÅ£a, avea ca rezident pe generalul Gheorghe Ionescu, tatăl viitorului revoluÅ£ionar Silvian Ionescu. În competenÅ£a acestuia intra, printre altele, întocmirea raportului lunar cu cheltuielile c.i.s. efectuate de către ofiÅ£erii care alcătuiau grupa operativă ÅŸi trimiterea acestuia în Å£ară pentru aprobarea decontării".

 

Trădători adevăraţi & trădători virtuali

Spionul Cornel Nemetzi a enumerat în carte ÅŸi un top al trădătorilor adevăraÅ£i ÅŸi unul al trădătorilor virtuali. În topul trădătorilor adevăraÅ£i au fost incluÅŸi: Ion Mihai Pacepa – fost general locotenent de securitate; Gheorghe Mandache – fost căpitan de securitate; Liviu Turcu – fost locotenent colonel  SIE; Matei Pavel Haiduc – fost referent de informaÅ£ii externe. Topul trădătorilor virtuali include pe: Dan Åžtefănescu – fost locotenent major; Corneliu Serra – fost locotenent major; Ovidiu Tănăsescu – fost căpitan; Dr. Ion Åžerban – fost maior; Gheorghe Mihai – fost maior; Florin Brozici – fost locotenent colonel; Marin Radu – fost locotenent colonel; Voelker Popovici – fost referent de informaÅ£ii.   Spionul poliglot

Cornel Nemetzi s-a născut la 6 iunie 1947 în satul Mang, comuna SăliÅŸte, judeÅ£ul Sibiu. În 1968 a terminat Åžcoala de OfiÅ£eri de MiliÅ£ie din BucureÅŸti, ca ÅŸef de promoÅ£ie. A lucrat ca ofiÅ£er operativ la Inspectoratul de MiliÅ£ie din BucureÅŸti, Serviciul Judiciar, secÅ£ia infracÅ£iuni contra vieÅ£ii, de unde a trecut în rezervă la cerere în 1972. Trecerea în rezervă s-a datorat faptului că din data de 1 noiembrie 1971 fusese încadrat ca ofiÅ£er special la DirecÅ£ia de InformaÅ£ii Externe, brigada U, fiind instruit ÅŸi pregătit pentru munca de legătură cu ofiÅ£erii ilegali aflaÅ£i în misiune externă de spionaj. În octombrie 1980 a fost promovat în Centrală ca ofiÅ£er instructor de spionaj, iar din aprilie 1990 ÅŸi până în 1997 a fost ÅŸef al  serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE. VorbeÅŸte fluent ÅŸase limbi străine – germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă ÅŸi rusă, iar pentru cinci dintre ele deÅ£ine certificat de traducător autorizat.

"Niciodată, dar absolut niciodată să nu te aÅŸtepÅ£i de la serviciile de informaÅ£ii la recunoÈ™tință, înÅ£elegere ÅŸi, de ce nu, milă. Acestea, la fel ca titanii din mitologia greacă, îÅŸi vor devora în primul rând ÅŸi cu precădere proprii copii, adică fostele cadre ÅŸi colaboratori", Cornel Nemetzi, fost ÅŸef al  serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997

 

Autor: Ion Teleanu