Dezvăluiri incredibile. Sabotajul metodic maghiar. Citiţi doar! Testamentul lui Tőkes Laszlo!

„Să nu mai fim la fel de proști ca până acum! Să știm ce vrem și să vrem ce trebuie!”
Text tradus din maghiară de Deak Endre.
1. E timpul să renunțăm la fantasme și să acceptăm realitatea așa cum
este ea. În primul rând realitatea faptului că secuii nu sunt nici
maghiari, nici unguri. Secuii sunt altceva, altă nație, nici naiba nu
știe exact-exact ce sunt secuii ! Știm bine că nu sunt maghiari, din
păcate pentru ei!
Încercarea de a-i transforma pe secui în maghiari a eșuat și trebuie
acceptat acest adevăr. Vom avea mai mult de câștigat dacă vom pune la
baza politicii noastre adevărul că secuii nu sunt și nu vor fi
niciodată maghiari. Nu sunt capabili!
Trebuie să facem față acestui adevăr, a cărui sfidare ne-a adus până
acum numai necazuri și prejudicii. Important este să-i păstrăm pe
secui de partea noastră, alături de noi, într-un parteneriat cât mai
strâns și mai energic.
În acest scop trebuie grijă mare când li se predă copiilor istoria,
pentru a ascunde tot ce mai poate aminti azi de Occisio Siculorum,
proiectul maghiar de genocid. Trebuie chiar să abandonăm acest
proiect, s-a dovedit a fi o utopie, o fantasmă. Dacă n-am fost
vrednici să ducem până la capăt uciderea secuilor înainte de Trianon,
acum este prea târziu. Europa este cu ochii pe noi, iar noi nu mai
suntem ce am fost!

2. Cel mai mare dușman al maghiarimii este ADN-ul. Personal nu pot să
cred în pronosticul analizelor ADN, le-am făcut și eu, cu rezultate pe
care refuz să le cred, să le țin minte sau să le fac publice!
Vă implor pe toți maghiarii adevărați: refuzați orice analiză
privitoare la trecutul d-voastră genetic. Analizele ADN pot scoate la
lumină lucruri care vor da peste cap toată mitologia maghiară. Nu
numai faptul că secuii și ceangăii nu sunt maghiari, dar chiar și
majoritatea maghiarimii maghiare va fi pusă în discuție, adeverind și
pe această cale, definitiv, ideea simplă, imposibil de combătut dacă
ajunge la publicul larg, că sosind în Pannonia, ungurii au dat aici
peste o populație autohtonă, numeroasă, peste care s-au declarat
stăpâni, deși erau o mână de oameni. După o vreme s-a produs
inevitabilul, coabitarea, amestecul etnic. Din creuzetul panonic au
apărut corcituri euro-asiatice, maghiarii blonzi și cu pielea albă, cu
profil arian și ochi albaștri, înalți de statură și virili. Azi,
formula etnică a acestui amestec de populație poate fi calculată în
procente foarte exacte cu ajutorul acestui nenorocit de ADN și alte
produse ale geneticii.
Grija noastră cea mai mare va fi să nu se dovedească cumva că
autohtonii din Panonia erau mult mai mulți decât noii veniți și că
erau de același ADN cu autohtonii din Dacia, din Moldova, din Ardeal
și din Țara Românească.
Mai mare rușine nu puteam păți ! Cercetările făcute în secret de
geneticienii noștri au ajuns însă la acest rezultat. Nu e cazul să
precizez ce mari deservicii ne va aduce dezvăluirea acestor rezultate,
dacă nu vom interveni rapid și decisiv. Aceste rezultate trebuie să
rămână necunoscute, măcar până vom dispărea ca națiune!
În această ordine de idei semnalez că la Academia Română se pregătește
un volum dedicat românilor care au făcut istorie pentru Hungaria. Dacă
lăsăm să se publice această istorie a contribuției românești la
constituirea maghiarimii și la gloria noastră internațională, nu vom
mai avea obraz să scoatem capul în lume !… Nu e vorba numai de
Corvini, tatăl și fiul, de Bolyai, tatăl și fiul, Anonymus, tatăl și
fiul ș.a.m.d., mii de cazurile personale, individuale, ci și de acele
zeci de sate din secuime, românești cândva, de cele patru sute de mii
de greco-catolici din Ungaria, a căror confesiune dovedește etnia lor
românească.
Trebuie intervenit pe orice cale pentru a opri tipărirea cărții ! Și,
în general, pentru a combate și reprima fizic orice aluzie la
puținătatea gradului nostru de maghiaritate. Asemenea aserțiuni
lezează demnitatea și majestatea noastră ungurească. Au existat, din
păcate, autori maghiari inconștienți și interbelici care s-au lăudat
cu inexistența rasei maghiare, a genomului hungar, preamărind
încrucișarea raselor, a națiunilor etc. Cu astfel de autori nu avem de
împărtășit niciun ideal! Au adus mari deservicii nobilei noastre rase!
E timpul să ne dezicem de ei și să-i punem la index! Să-i dăm uitării
înainte ca românii să se folosească de ei ! Căci va fi scrâșnet de
dinți!

3. Prevenind momentul când toate aceste date bio-genetice și istorice
ar putea deveni publice, trebuie să ducem o muncă de lămurire și
convingere a publicului maghiar cum că ADN-ul este un test
ne-concludent, fără valoare științifică, discriminator, rasist,
inventat de români pentru un scop ușor de bănuit. În acest sens
trebuie convocate și forțele noastre din emigrație, a căror autoritate
în asemenea chestiuni ar putea fi deosebit de mare. Chiar dacă unii
dintre noi se îndoiesc de șansele încercării de a discredita valoarea
probatorie a ADN-ului, trebuie să ne simțim încurajați de succesul pe
care l-am avut în combaterea, compromiterea și sistarea cercetărilor
de biologie genetică efectuate în România, mai ales la Iași, până pe
la începutul anilor 1990, cercetări ale căror rezultate erau
catastrofale pentru mândria și aplombul nostru unguresc.
Suspendarea acelor cercetări și secretizarea rezultatelor este opera
serviciilor noastre. Așadar, se poate ! Suntem într-un mare impas, dar
să nu disperăm! Nu trebuie uitat că în orice situație, oricât de grea,
noi putem conta pe tembelismul românilor și pe oportunismul
istoricilor români. Nu mai vorbesc de guvernanți. Îi cunosc bine!
Totul la politicienii români este de vânzare, iar la preț nu știu să
țină! Nu știu nimic! Habar nu au de istorie! N-au în cap decât
șmecherie ieftină!

4. Pericolul pentru noi nu vine dinspre partea românilor. Românii nu
sunt capabili să țină dușmănie, sunt în această privință moi, lipsiți
de consecvență și tenacitate. Sunt stupid de cumsecade! Nici nu le
trece prin minte ce am vrea noi să le facem!
Pericolul pentru maghiarime vine dinspre tineretul secuiesc, care
începe să priceapă că era mai profitabil pentru secui să-și asume
condiția etnică de neam fără nicio relație de înrudire cu maghiarii.
Tot mai răspândită este printre tinerii secui ideea că numai Budapesta
a avut de câștigat de pe urma maghiarizării secuilor. Secuii își pun
tot mai mult întrebarea de ce până la Trianon (1920) autoritățile
ungurești făceau statistici separate despre secui, considerându-i pe
aceștia că nu sunt maghiari. Când a avut dreptate Budapesta? Au aflat
acești tineri că atunci când ungurii se simțeau tari, i-au tratat pe
secui cu dispreț, ca pe niște străini, ca pe niște dușmani chiar. Nici
când au fost în dificultate, la greu, maghiarii nu s-au declarat frați
cu secuii. Ci i-am privit ca pe niște rude îndepărtate, de proastă
condiție ! Ceea ce, din păcate, cam așa este! Dar trebuie lămuriți
acești tineri că nu numai noi, maghiarii, am procedat așa! S-a
întâmplat și la case mai mari! Nu noi, maghiarii, am inventat
curvăsăria politică! Sunt tot mai mulți secuii care află că Uniunea
Europeană are programe de susținere financiară foarte generoase, dar
numai pentru minoritarii care nu au o țară mamă care să-i sprijine.
Budapesta le-a ascuns secuilor că există aceste fonduri și programe și
că nu pot fi accesate de secui pentru că au acceptat să fie declarați
și considerați maghiari. Declarându-se parte componentă a nobilei
națiuni ungare și recunoscându-li-se acest statut de excelență, secuii
au pierdut cu brio (sic! Nota trad.) sute de milioane de euro. Ce a
câștigat Budapesta din asta, secuii nu știu și nici nu vor să știe.
Nici ungurii de noi nu știm! Sigur este – zic acești tineri secui, că
secuii au pierdut enorm, iar așa zisa protecție de la Budapesta este
numai în vorbe, fără nicio susținere financiară serioasă, fără
programe economice regionale sau locale, așa cum există în România și
în toată Europa pentru țigani, în virtutea faptului că țiganii nu au o
țară mamă care să-i apere (nu e Bangladesh, parte a Indiei, cum e
Moldova faţă de România, Austria faţă de Germania?).
Tinerii secui vor să intre și ei sub protecția Uniunii Europene și să
aibă în România drepturile pe care țiganii le au în Ungaria și în
toată Europa! Iar ei știu acum, au aflat, că nu pot cere aceste
drepturi deoarece liderii lor i-au trădat și i-au declarat maghiari.
Ideea că și secuii ar putea beneficia de susținerea consistentă a
Uniunii Europene prinde tot mai mult la tineretul secuiesc și ne va
aduce mari prejudicii. Nu văd cum am putea para această situație.
Personal, mă aștept ca secuii tineri să ne ceară în curând socoteala
și ceva despăgubiri pentru acest fals în acte publice! (Vezi ultimul
recensămînt din România, când ne-am lăcomit să-i declarăm maghiari pe
toți secuii. Mai puțin câteva sute de secui încăpățânați, care de
atunci s-au înmulțit serios!). De aceea ar fi bine să luăm noi
inițiativa și să le propunem chiar noi secuilor să nu se mai declare
maghiari, ci secui, prezentând această propunere ca pe o manevră
făcută de comun acord, prin care să avem acces comun – repet: acces
comun, la fondurile mari destinate etniilor care nu au ca patrie
proprie un stat național: precum bascii, occitanii, catalanii,
țiganii, găgăuzii și alții. Dacă inițiativa vine de la noi, de la
maghiari, nu se va produce o ruptură între noi și secui, ci
dimpotrivă, avem motive să pretindem din partea lor recunoștință și
ascultare.

5. Trebuie făcut orice pentru a împiedica o apropiere între români și
secui. Ar fi catastrofală pentru noi! Trebuie să facem să circule
printre secui ideea că în definitiv vinovați de maghiarizarea secuilor
se fac românii, deoarece după 1918 nu au asigurat nicio protecție
secuimii, lăsându-i pe secui la voia politicii de maghiarizare,
acceptând fără nicio restricție teza Budapestei precum că secuii sunt
maghiari! Românii i-au trădat pe secui! Această propoziție trebuie
rostită cu orice ocazie. Cu explicația: deși teoretic aveau interes
să-i slăbească pe unguri, iar nu pe secui, guvernanții români s-au
lăsat cumpărați de Budapesta. Este momentul să lansăm zvonul că
românii din București i-au vândut pe secui Budapestei, dar au făcut-o
fără știrea românilor din Transilvania.
În paralel vom răspândi ideea că românii din Ardeal sunt alt soi de
oameni decât românii din restul României. Că secuii se pot înțelege de
minune cu românii din Ardeal, dar niciodată și nicicum cu românii –
budos olah! – din București, Bacău, Craiova sau Constanța! La ce ne
trebuie această divizare? Pentru că proiectul de reconstituire a
Ungariei Mari, oricât de drag ne este, nu mai are nicio șansă de
reușită. Tot mai mulți maghiari își dau seama de asta și nu avem cum
și nici de ce să-i combatem. De aici, un motiv în plus de deznădejde
națională pentru orice maghiar sensibil la soarta neamului său. Avem
datoria, în această situație, să le oferim co-naționalilor noștri o
altă țintă în care să spere și să creadă, o țintă care să fie sau să
li se pară mai accesibilă, mai realistă.
În acest scop trebuie lansat proiectul minimal pentru noi:
Transilvania să fie declarată stat de sine stătător.
În acest scop trebuie abandonat în chip oficial proiectul revenirii la
Ungaria Mare, la hotarele din 1914. Această renunțare, dacă este
făcută într-un cadru solemn, cu un suport mediatic puternic, va avea
un efect benefic pentru noi, ne va atrage multe simpatii
internaționale.
Declarând urbi et orbi că Ungaria Mare n-a existat niciodată și nici
nu poate exista, vom deveni un model de comportament european, conform
cu exigențele lumii viitoare, mai ales în comparație cu românii, care
nu vor fi niciodată capabili să renunțe la visul României Mari. Dacă
vom ști să speculăm acest contrast, vom putea lansa imediat
propunerea, către comunitatea internațională, de a se făuri statul
Transilvania, ca act de justiție și soluție de stabilitate în Estul
Europei. (După realizarea acestui obiectiv, vom reveni la următorul,
Ungaria Mare.)

6. În pregătirea acestei manevre (Transilvania-stat independent) este
nevoie ca atitudinea fiecărui maghiar, ca și a fiecărui secui, să facă
netă deosebire între românii ardeleni și ceilalți români. Să lucrăm cu
subtilitate la deprecierea imaginii românului în general, și în
special a românului sudist, a regățeanului, a bucureșteanului, atât
printre românii din Ardeal, cât și printre ceilalți ardeleni: germani,
țigani etc.
Să lansăm documente falsificate privindu-i pe Emil Boc, Victor
Ciorbea, cum că nu sunt ardeleni adevărați, că dacă ajungeau prim
miniștri niște ardeleni veritabili, România era departe azi ! Să
dovedim cu documente false că cei doi se trag, să zicem, din
moldovenii aduși de Ceaușescu în Ardeal. Să strecurăm în toate
chipurile și în toate mințile, cu orice ocazie, ideea că noi, în
Ardeal, am trăi mult mai bine dacă taxele pe care le plătim statului
român ar rămâne pe loc, în investiții și cheltuieli publice din
Ardeal. Cunosc mulți români naivi gata să creadă și să răspândească ei
înșiși ideea că pe taxele plătite de ardeleni parazitează sute de
localități din Moldova și Muntenia unde nimeni nu muncește, nu produce
și nu plătește taxe. Nota bene: legile și principiile Uniunii Europene
și ale Noii Ordini Mondiale, precum și Trilaterala de la Bilderberg,
încurajează fărămițarea statelor și constituirea de comunități statale
cât mai restrânse, bazate mai ales pe criterii de eficiență economică
și geo-politică, iar nu pe legături de sânge, istorie comună etc.
Dezmembrarea marilor conglomerate politice ca Rusia, SUA sau China
este iminentă. După ele va urma negreșit și logic dezmembrarea
României ! Trebuie profitat de aceste conjuncturi. Am informații
sigure că Uniunea Europeană n-o să mai dureze mult, și nici
principiile ei. Dacă nu ne grăbim să profităm de aceste aiureli din
legislația europeană vom pierde astfel încă o dată trenul istoriei ! A
câta oară?! Va mai veni altul? Mă tem că acesta este ultimul !

7. În acest scop este bine să mimăm cât mai convingător ideea că pe
noi, maghiarii din Transilvania, nu ne interesează Budapesta mai mult
decât Bucureștiul. Că răul pentru ardeleni a venit mereu de la
Budapesta sau de la București ! În egală măsură! Argumentele noastre
trebuie să adoarmă vigilența românilor ardeleni, să nu creadă cumva că
apariția statului Transilvania, ca urmaș al principatului medieval
Transilvania, este un pas spre Ungaria Mare sau spre o hegemonie
maghiară. În acest scop trebuie bine simulată o atitudine critică față
de Budapesta, față de Ungaria. Avem motive berechet !
Principala critică la adresa Budapestei: în Ungaria este pus în
primejdie viitorul maghiarimii. Numărul tot mai mare de țigani și
evrei din Ungaria, ponderea lor majoritară în economia și cultura
Ungariei, fac din Ungaria o țară fără viitor pentru maghiari. Ideea
centrală a propagandei noastre: Ungaria este ca și pierdută.
Transilvania trebuie să-și reia rolul jucat în istorie, îndeosebi după
Mohacs, acela de leagăn al maghiarismului, spațiu al supraviețuirii
maghiarilor în istorie! După calcule secrete făcute la Uniunea
Europeană, este foarte posibil ca maghiarii din Ungaria să dispară în
următorii 107 ani. (După părerea mea, chiar mai devreme, 98 ani!) Dar
va fi mai greu să dispară maghiarii din Transilvania! Niciodată nu vom
îngădui asta!

8. Suntem pândiți de primejdia depopulării Transilvaniei de elementul
maghiaro-fon (maghiari, secui, țigani și evrei maghiarizați), iar
principala cauză este greșeala UDMR de a impune guvernelor de după
1990 extinderea nesăbuită a învățămîntului în limba maghiară. Am mai
spus-o și o repet: trebuie susținut învățămîntul în limba maternă
numai în localitățile în care românii sunt majoritari, numai acolo
apare riscul ca limba maghiară să fie mai puțin folosită în afara
casei, a familiei. Iar acolo unde maghiarii ori secuii sau țiganii
maghiaro-foni sunt majoritari, limba maghiară nu este deloc în
primejdie. În aceste localități apare însă pericolul ca tineretul
nostru să nu învețe limba oficială ca lumea, ceea ce le va afecta mult
cariera profesională. Un medic maghiar care nu știe românește este
condamnat să-și exercite meseria numai în anumite localități, numai la
un segment al populației, ceea ce îl va dezavantaja în condițiile
concurenței profesionale libere. Personal am descoperit că pleacă din
România în Ungaria mai ales tinerii maghiari care nu vorbesc bine
românește sau chiar deloc. UDMR s-a amăgit că orice maghiar ce
vorbește prost românește va vota mereu cu UDMR. Realitatea este alta:
orice maghiarofon – inclusiv țiganul maghiarofon, care vorbește prost
românește se simte mai bine în Ungaria și este tentat să plece să
trăiască acolo. Și chiar pleacă foarte mulți, cum bine se știe! Am
ajuns astfel la situația ca învățămîntul în limba maghiară din
Transilvania să pregătească absolvenți pentru Ungaria! Nu acesta a
fost scopul nostru! Nici măcar al UDMR-ului. Repet principiul pe care
îl recomand: în localitățile în care pe stradă nu se vorbește
ungurește, inclusiv la București, tinerii maghiari trebuie să aibă la
dispoziție o școală cu cât mai multe materii predate în limba
maghiară, maternă. Iar în localitățile unde toată lumea vorbește
ungurește, copiii noștri să aibă la școală cât mai multe ore predate
în limba română. Trebuie cu orice chip să evităm ca băieții și fetele
noastre să intre în viață fără să cunoască limba oficială a țării,
chiar dacă această limbă este româna, o limbă atât de imposibilă! De
nesuferită!
Îi înțeleg pe colegii din UDMR, dar trebuie să gândească puțin mai
nuanțat și să înțeleagă și ei că fără limba română nu putem
supraviețui în Ardeal. Asta e lumea în care trăim! Situația liceului
maghiar din București este un eșec total și exemplar, pilduitor. Așa
se întâmplă când UDMR pierde din vedere detaliile. Mai întâi, se
cuvenea ca la acest liceu să fie atrași copiii familiilor de maghiari
din București. Eventual constrânși! Maghiarii din București, nu
puțini, majoritatea intelectuali de calitate, se feresc însă să-și
trimită copiii la această școală din pricina incompetenței vestite a
profesorilor de la acest liceu. Este rușinos și lamentabil nivelul
instrucției școlare din acest liceu! (Ca și din majoritatea școlilor
cu limba de predare maghiară! Ăsta este adevărul și părinții îl
cunosc, după cum se știe foarte bine…) UDMR trebuia să se îngrijească
să aducă profesori buni la acest liceu, eventual români, nu profesori
angajați pe pile și criterii politice, fără studiile adecvate! Iar
ideea UDMR-istă de a aduce la București copii din Moldova, din satele
de catolici, sub pretextul că sunt ceangăi și că urmând acest liceu se
vor salva de la deznaționalizare și vor redeveni maghiari, este un
eșec categoric. Din ce cauză? Cum spuneam, au fost din nou neglijate
detaliile. În cazul de față e vorba de faptul că acești copii de
ceangăi sunt găzduiți la București într-un internat alături de copiii
bursieri veniți din Basarabia, adică tot moldoveni. Acolo, în
intimitatea traiului la vârsta când se nasc prietenii de o viață, se
produce o injecție de românism de peste Prut care dă peste cap toată
propaganda udemeristă anti-românească făcută de la catedra liceului,
transformându-i pe puii de ceangăi în români îndârjiți, înrăiți.
Aversiunea naturală a copiilor față de școală, față de profesori, mai
ales față de profesorii incompetenți, se transformă în aversiune față
de tot ce este maghiar, unguresc.Liceul maghiar din București trebuie
desființat cât mai repede, chiar și dacă am obține pentru elevi un
internat separat, fără niciun contact cu moldovenii de peste Prut !
Acești bitanci de basarabeni sunt deosebit de periculoși ! Au
experiența rezistenței la rusificare și o exersează la București
obstrucționând maghiarizarea ceangăilor ! Altă aventură udemeristă cu
care nu am fost de acord niciodată!

9. O altă manevră neinspirată a UDMR e proiectul de lege cu privire la
Statutul Minorităților din România. Până acum norocul ne-a surîs și
parlamentarii români nu l-au citit cu atenție. Nici ziariștii. Nu l-au
citit cu atenție nici măcar reprezentanții celorlalte minorități, care
și-ar fi putut da seama că avantajele ce se vor obține prin acest
statut sunt accesibile numai maghiarilor! Dezbaterile pe marginea
acestui proiect s-ar putea să ducă însă la constatarea că prevederile
sale sunt excesive, atât de exagerate încât nu vor putea fi aplicate
chiar dacă proiectul va fi votat. În momentul în care se va constata
aceasta, s-ar putea ca românii, sătui de lipsa de măsură a UDMR, să se
decidă să aplice legislația europeană în materie de protecție a
minorităților. Am atras atenția asupra acestui pericol, dar am vorbit
la pereți ! Deja, cât am putut constata personal la Bruxelles, toate
guvernele din Europa sunt supărate sau măcar deranjate de privilegiile
oferite de statul român minoritarilor, în special maghiarilor. E cazul
în primul rând al guvernelor din țările unde mai există maghiari ca
minoritate națională. Maghiarii din aceste țări trebuie sfătuiți să nu
mai invoce modelul românesc, drepurile maghiarilor din România! S-ar
putea ca românii să se deștepte totuși și să revină asupra legilor și
practicilor de discriminare pozitivă a minoritarilor. Nu trebuie să ne
culcăm în leagănul iluziei că în România nu va mai ajunge niciodată la
putere un partid naționalist, cu vocația interesului național!
Gogorița cu Vadim, lider al naționalismului românesc, deja s-a
dezumflat! N-o mai ia nimeni în serios! Dacă dispare Vadim din viața
politică, ne așteaptă vremuri grele! Trebuie urgent readus în
Parlament!
10.Problema problemelor este tot cea demografică. Este, din fericire,
o problemă și pentru români. Trebuie profitat de faptul că guvernanții
români, compuși și conduși fiind de alogeni, nu se sinchisesc de
declinul demografic și nu sunt capabili să articuleze o politică de
redresare demografică. Avem un spațiu de manevră deosebit de generos.
În privința aceasta UDMR a făcut o treabă bună, a penetrat structuri
cheie, pe care a știut să le orienteze în așa fel încât regresul
demografic din România să-i afecteze mai ales pe etnicii români.
Au fost, de pildă, o excelentă inițiativă caravanele de educație
contraceptivă organizate de Ministerul Sănătății, care au mers din sat
în sat, dar numai prin sate românești, pentru a explica fetelor de la
țară cum pot evita să rămână gravide sau cum pot să scape de plod. În
paralel, au fost organizate alte caravane destinate mamelor tinere,
învățându-le cum să-și îngrijească copilașii pentru a reduce
mortalitatea infantilă, caravane care au mers numai prin sate
ungurești și cartiere de țigani. Îl felicit pe colegul care a avut
această idee la ministerul sănătății! Trebuie continuată această
politică, măcar câtă vreme ministerul sănătății mai este lăsat pe mâna
UDMR-ului. Este ministerul cheie pentru interesele noastre, pentru
programele anti – românești concepute la Budapesta și în diaspora.
Știu că aceste programe vor deveni tot mai îndrăznețe, mai operative,
punând cuceririle științei biologice tot mai mult în slujba
preocupărilor noastre tradiționale de a atenta la ființa neamului
românesc, la gena acestora! Nu-mi cereți amănunte. Recunosc și mă
înclin în fața adevărului: jos pălăria pentru UDMR, când merită!
Trebuie să țină mai departe cu dinții de ministerul sănătății și de
prezența sa în guvern. Să lase deoparte orice mândrie, orice onoare,
orice principiu, orice rușine, orice scrupul și să colaboreze cu orice
partid, numai să fie la guvernare. Sperăm pe sprijinul în continuare
al diasporei, ca să putem corupe și șantaja mai departe pe președinte,
pe primul ministru, miniștri, parlamentari, primari, judecători etc.
În ultima vreme au început să ridice totuși prețul! Nu avem de ales!
Trebuie continuată și dezvoltată strategia cu care a fost păcălit
Nicolae Ceaușescu: în localitățile și zonele unde noi eram majoritari
am reușit să construim, pe banii statului român, cât mai multe și mai
încăpătoare așezăminte pentru copiii abandonați, pentru copiii orfani
sau instituționalizați, școli încăpătoare, modern utilate, și cu
excedent de spațiu și personal angajat etc., etc. În felul acesta am
reușit să găzduim tot mai mulți copii din alte județe, adică copii de
români. Cum personalul angajat al acestor așezăminte era fatalmente
vorbitor numai de limba maghiară, acești copii de etnie română au fost
crescuți în limba maghiară și li s-a imprimat conștiință maghiară. Mă
feresc să dau cifre privind rezultatele din trecutul destul de
apropiat, până în 1990, ele sunt foarte îmbucurătoare. Succesul a fost
aproape total. Trebuie să fim cât mai inventivi și mai creativi în
materie de anti-românism, de maghiarizare subtilă, chiar sub nasul
autorităților românești, preocupate cu alte mize, mai ales de
căpătuiala fiecăruia. Dacă azi românii sunt ultimii din Europa în mai
toate domeniile, aceasta se datorează și ingeniozității maghiare în
materie de sabotaj anti-românesc, strategiilor și diversiunilor
împotriva neamului valah aplicate discret, în strânsă colaborare cu
alți minoritari, cu celelalte entități și instituții interesate de
eliminarea românilor ca subiect al istoriei!
Doamne, ajută-ne! (Atenție maximă la ceilalți minoritari: majoritatea
nu sunt dispuși să colaboreze cu noi. Dar îi putem amăgi și păcăli cu
drepturile omului, cu statul de drept, cu exemplul altor state etc.)
Trăim vremuri grele și decisive pentru maghiarime. Datele obiective cu
care ne confruntăm ne sunt mai nefavorabile ca oricând. Cei mai mulți
maghiari care conștientizează această situație, în loc să reacționaze
bărbătește, cad în apatia cea mai neagră, în disperare și lehamite,
droguri și sinucideri. Prea mulți sinucigași printre ai noștri!
Personal, angajându-mi toată autoritatea, deplâng și resping categoric
această atitudine. Mai ales la tineretul nostru. Se aud tot mai multe
voci printre acești tineri care îi acuză pe țigani și evrei că ar fi
un pericol pentru națiunea maghiară!
Lăsați-i pe români să umble cu asemenea lozinci! Noi, dimpotrivă, să
ne facem din evrei și țigani aliații noștri firești, cu ei am fost
tovarăși de drum în atâtea ocazii, pe vremea Ungariei Mari, a
cominternului sau în decembrie 1989, la 15 martie 1990! Nu-i avem de
dușmani irevocabili decât pe români ! Mai ales pe cei din așa zisul
Regat! Fără sprijinul lor, 1 Decembrie 1918 nu ar fi existat! Și nici
Trianonul! Evident, nu știm ce ne rezervă viitorul. Dar trebuie să
știm ce am vrea să însemne pentru noi acest viitor. Și mai ales, după
unexamen critic, lucid, realist, să știm ce putem realiza din ce dorim
să se întâmple. Iar ce putem face să nu lăsăm pe mâine și nici la voia
întâmplării, așa cum au făcut-o generațiile anterioare, care mereu au
mizat mereu pe altul, pe alții, pe un stăpân atotputernic care să aibă
grijă și de noi! Idealul nostru, de a fi sluga preferată a celui mai
puternic stăpân, ne-a adus în pragul dispariției. Aici am ajuns ca
slugi credincioase ale Papei de la Roma, ale Turcilor, ale
Habsburgilor, ale Nemților, ale Rușilor! S-au folosit de noi și ne-au
abandonat când nu au mai avut nevoie de noi! Nimeni nu ne sprijină în
proiectele noastre politice. Suntem pe plan internațional tot mai
izolați, ni se reproșează obsesiile revizioniste, perfidia politică,
lipsa de scrupule, de loialitate, ca și când marile puteri nu au ajuns
acolo unde sunt exact prin aceleași mijloace: lipsa de scrupule, de
loialitate, de onoare etc. De ce am practica noi alt soi de ticăloșii
decât cele clasice, verificate de istorie ca rețete ale succesului?!
De ce n-am reuși și noi cu această rețetă îndelung verificată?! E
timpul să urmăm exemplul românilor, chiar dacă nu dăm noi multe parale
pe ei ! Uneori ai ce să înveți și de la un prost! Am greșit în toată
istoria noastră alergând după monarhi occidentali, sub a căror
stăpânire am oferit Țara. Românii, așa primitivi cum sunt, abia la
1866 și-au adus domnitor din Apus! Cred că românii au avut mai mult de
câștigat când au mers după lozinca prin noi înșine! Nu e nicio rușine
dacă ne-o însușim și noi, mai ales că românii au abandonat-o după
1990. Mai mult ca oricând suntem azi în situația de a ne purta singuri
de grijă. Dacă vom conștientiza această condiție, se vor ivi printre
noi și bărbații care să iasă din rândul adormiților și să ia taurul de
coarne! Nu am nicio îndoială. Cu inventivitate mai ales, dar și cu
perseverență, cu voință nestrămutată, putem să ne salvăm locul nostru
sub soare! O șansă în plus, deosebit de mare, o au maghiarii din
România. Informația pe care v-o dau trebuie să aprindă în sufletul
fiecăruia dintre noi speranța, ba chiar convingerea că vom reuși: toți
guvernanții români sunt la mâna noastră, a UDMRului, îi putem șantaja
pe oricare dintre ei la orice oră, de la președintele țării până la
ultimul polițist sau procuror. Putem face ce vrea mușchii noștri din
ei. Trebuie profitat de ocazie: politicieni mai corupți ca-n România
de azi nu mai există nicăieri în Europa și n-au mai existat niciodată
în istoria multi milenară a românilor! Important este să știm ce vrem
și să vrem ce trebuie! Putem obține orice de la politicienii români.
Dar să nu cerem lucruri care în timp se pot întoarce împotriva
noastră! Cum este învățământul în limba maternă, când am cerut și am
obținut mai mult decât ne trebuia! Asta este problema: Să nu mai fim
la fel de proști ca până acum! Acesta este ultimul meu dor!