Diktatul de la Viena: Drama Ardealului de Nord, negată de Orban Viktor!
„…Vin refugiati romani. Vin cu sutele, cu miile pe drumul pribegiei, sa-si caute un camin nou, parasind pamantul stramosilor, vetrele fericite, agoniseala unei vieti intregi, ca undeva, departe de pamantul natal, sa inceapa o viata noua… In teritoriile ocupate, oamenii sunt arestati cu sutele, sunt loviti, batuti, torturati…”(Ferenczy Gyorgy, „Golgota in Transilvania„, 1941)
La 30 august 1940, Romaniei i-a fost impus criminalul dictat de la Viena. Drept urmare,cu sprijinul Germaniei fasciste, Ungaria a cotropit o parte a stravechiului pamant romanesc al Transilvaniei. Un teritoriu in suprafata de 43.492 km, cu o populatie de 2.609.007 locuitori – mai mult de jumatate fiind romani si numai 37% maghiari si secui ! – intra sub dominatia Budapestei.Intre septembrie 1940 – octombrie 1944, pentru romanii aflati sub ocupatia ungara viata de zi cu zi s-a transformat intr-o necontenita si cutremuratoare tragedie.
Pe plaiurile romanesti din Ardealul de Nord s-au petrecut atunci fapte greu de imaginat: crime in masa; asasinate individuale; atrocitati dintre cele mai abominabile.
Acestui genocid i se adaugau: exploatarea nemiloasa, dupa un program dinainte stabilit, a bogatiilor naturale, jefuire sistematica si crunta persecutare a romanilor, masuri de maghiarizare si deznationalizare, distrugerea invatamantului romanesc si a Bisericii Ortodoxe.
Acestui genocid i se adaugau: exploatarea nemiloasa, dupa un program dinainte stabilit, a bogatiilor naturale, jefuire sistematica si crunta persecutare a romanilor, masuri de maghiarizare si deznationalizare, distrugerea invatamantului romanesc si a Bisericii Ortodoxe.
Referindu-se la dictatul de la Viena (in foto Molotov și Ribbentrop), ziaristul maghiar Ferenczy Gyorgy (refugiat din Cluj, ulterior intrarii trupelor ungare in Ardeal, descendent al unei vechi familii secuio-maghiara) spunea, in lucrarea sa „Golgota in Transilvania„, aparuta in primavara anului1941, ca acesta a fost „considerat de cei interesati ca un mare sacrificiu al Romaniei, care
a fost absolut necesar in vederea mentinerii echilibrului, armoniei si pacii in bazinulDunarii”, fiind in fapt o „nedreptate strigatoare la cer, pe placul a 968.371 secui si unguri, prin care 1304898 romani, respectiv 1635218 de cetateni romani de nationalitate nemaghiara au ajuns sub stapanire ungara, situatie care nu concorda deloc cu principiile etnice”.
Acelasi intelectual maghiar spunea, in continuare, ca „pamantul mandru al Ardealului s-a transformat intr-o Golgota trista, unde se petrec cele mai groaznice evenimente.Oamenii sunt arestati cu sutele si miile, sunt batuti, sunt torturati in mod cumplit.Asasinatele si executiile se tin lant, toate acestea doar pentru ca unica vina anenorocitelor de victime este aceea de a se fi nascut romani”.
Cazul Ferenczy Gyorgy nu este insa singular. Si alte personalitati maghiare, chiar si unele autoritati ale statului ungar au recunoscut vinovatia armatei ungare si a civililor maghiari , asasinatele comise in Nordul Transilvaniei. Conform unui raport din 3 octombrie al ministrului roman la Budapesta, contele G.Bethlem a declarat ca persecutiile contra romanilor„sunt infioratoare” si ca „autoritatile militare taie si spanzura, nevoindsa asculte ordinele moderatoare date de guvernul ungar”.
Intr-un alt document diplomatic, o nota din 28 octombrie 1940, se afirma ca si in cadrul unor cercuri responsabile maghiare masurile antiromanesti sunt considerate excesive.
De o maniera fara echivoc, prin cuvinte seci si totodata sugestive, aceeasi situatie estedescrisa de un document al Biroului de Contrainformatii al Sectiei a II-a a Marelui StatMajor Roman in 1945, intitulat „Studiu documentar aspura atrocitatilor comise de ungurifata de populatia romana din Ardeal in timpul de la 1940-1945”. Se apreicaza ca in toata perioada ocupatiei partii de nord a Transilvaniei „toate manifestarile ungurilor fata depopulatia romaneasca din acest teritoriu au fost animate de dorinta de a razbuna opretinsa nedreptate istorica ce li s-ar fi cauzat prin tratatul de la Trianon si de uraimplacabila impotriva a tot ce este romanesc, intretinuta si transmisa timp deveacuri printr-o imensa propaganda sovina”.
De o maniera fara echivoc, prin cuvinte seci si totodata sugestive, aceeasi situatie estedescrisa de un document al Biroului de Contrainformatii al Sectiei a II-a a Marelui StatMajor Roman in 1945, intitulat „Studiu documentar aspura atrocitatilor comise de ungurifata de populatia romana din Ardeal in timpul de la 1940-1945”. Se apreicaza ca in toata perioada ocupatiei partii de nord a Transilvaniei „toate manifestarile ungurilor fata depopulatia romaneasca din acest teritoriu au fost animate de dorinta de a razbuna opretinsa nedreptate istorica ce li s-ar fi cauzat prin tratatul de la Trianon si de uraimplacabila impotriva a tot ce este romanesc, intretinuta si transmisa timp deveacuri printr-o imensa propaganda sovina”.
Opinia publica romaneasca a fost cel mai mult socata de asasinatele din nordul Transilvaniei; din documentele vremii rezultand barbaria comportamentului ocupantuluisi incadrarea faptelor criminale intr-un plan general de purificare etnica. Si toate acestea in ciuda intelegerilor facute in contextul retragerii fara consecinte , a administratiei romanesti din Ardealul de Nord. Aceasta ticalosie ,niciodata nu se va mai repeta, d.le Orban Viktor!!
De la Diktatul de la Viena au trecut, iata, 68 de ani, iar strigatele de durere ale romanilor asupriti de ceea ce a urmat, nu ne lasa sa uitam ce s-a intamplat atunci, in numele unei”dreptati”stabilite de dictaturi naziste revansarde si inumane ,spalate cu agresivitate la Instruirea anuala internationala de la Tusnad,sub ochii „blanzi” ai lui Basescu, Ponta si Dragnea !!Si asta pentru voturile murdare ale UDMR,care nu se declara macar partid politic!!
Actele criminale din acea vreme (in foto masacrul de la Ip) au lasat urme adanci asupra romanilor ardeleni, insa politica lui Orban Viktor si ai sai astazi rastalmacesc fara rusine adevarul si au tot felul de pretentii:chiar rediscutarea Tratatului de la Trianon, reabilitarea revizionistului Wass Albert sau autonomia teritoriala pe criteriul apartenentei la o etnie. Ei „uita” sa-si reaminteasca de acele atrocitati comise cand au avut ocazia sa fie stapani pe un teritoriu care niciodata nu a fost al lor.
Filme documentare, simpozioane cu titluri pompoase, 27 deposturi radio-tv ,locale si zeci de site-uri politice, „Universitae” de la Tusnad toate laolalta bombardeaza mincinos opinia publica de pretutindeni cu o istorie trunchiata, care prezinta „drama maghiarilor ramasi in afara patriei mama”.
Dar nu scot o vorba despre atrocitatile comise impotriva a tot ce insemna roman in Transilvania.
Dar nu scot o vorba despre atrocitatile comise impotriva a tot ce insemna roman in Transilvania.
Aceasta propaganda perversa care inoculeaza in constiinta tinerilor maghiari o alta lume,o alta istorie, face apologia unor criminali de razboi, care stimuleaza sentimente nationaliste revansardce nu-si mai au locul intr-o Europa unita, moderna, cladita pe ratiune si intelegere, ne obliga sa nu uitam aceste triste evenimente care se petrec iar sub ochii nostri!
