Dna Merkel şi dl. Schauble au memoria scurtă

Paul de Backer, a fost conferenÅ£iar la Åžcoala NaÅ£ională de AdministraÅ£ie , cea mai importantă instituÅ£ie de învăţământ de specialitate din FranÅ£a. Acesta a publicat in cunoscutul ziar francez LE MONDE un articol cu titlul semnificativ: „Dna Merkel ÅŸi dl. Schauble au memoria scurtă”.

Subiectul se refera la soarta monedei euro, a Greciei ÅŸi, în consecinţă, a Uniunii Europene, Pentru unii economiÅŸti,"excluderea" nu va fi decât o întâmplare, Grecia nereprezentând decât 2% din PIB-ul UE. „Pentru alÅ£ii, ar fi vorba despre un cataclism la nivel european, chiar mondial. Printre cei dintâi se află prietenii noÅŸtri germani ÅŸi cancelarul lor, Angela Merkel, care se lasă foarte greu când e vorba să salveze un stat în faliment.

Åži atunci? Recent California era în faliment ÅŸi nimeni nu s-a gândit s-o expulzeze din SUA. Departe de mine ideea de a justifica fraudele, clientelismul, absurditatea scutirii de impozite a popilor ÅŸi armatorilor, corupÅ£ia alternanÅ£ei „democratice” între clanurile Caramanlis ÅŸi Papandreu . Dar, faptul că Germania ÅŸi cancelarul ei sunt cei care refuză poporului grec mijloacele de a ieÅŸi din criză te lasă perplex”, scrie Le Monde.

„ Să amintim câteva fapte , precizeaza Paul de Backer. Apoi adauga : "Bancherul Hermann Josef Abs a obÅ£inut de la AliaÅ£i, în 1951, reducerea datoriei Germaniei cu 51% ÅŸi o eÅŸalonare a plăţii soldului pe 30 de ani. Acest enorm balon de oxigen a permis relansarea economiei germane. Ultima tranşă a datoriei germane a fost plătită în 1980, cu excepÅ£ia datoriei reparatorii către Grecia, pe care eurodeputatul verde Daniel Cohn-Bendit a calculat-o la 80 de miliarde euro, inclusiv dobânzile. S-au uitat astea? Ceea ce este cel puÅ£in surprinzător este că Germania, care a obÅ£inut condiÅ£ii avantajoase pentru a-ÅŸi plăti datoria, apreciază, potrivit ministrului său de FinanÅ£e, Wolfgang Schauble, că, în cazul Greciei,depăşirea termenului de doi ani „nu ar rezolva problema”.

După căderea Zidului Berlinului, în 1989, ÅŸi reunificarea Germaniei, în 1990, cancelarul Helmut Kohl a decretat paritatea mărcii vestice cu cea estică. Economistul american Jeremy Rifkin a calculat că, la ora respectivă, valoarea mărcii vestice era de 1 la 400 mărci estice ! Ce minunată ocazie de a specula marca vestică! Băncile europene au folosit toată influenÅ£a lor ca traderii să nu profite de ocazie. Si astfel marca vestică nu a fost pusă în pericol. Aceasta s-a numit solidaritate europeană.

În fine, corupÅ£ia din Grecia a existat ÅŸi, fără îndoilală, există încă. Cele două "cazuri", cele mai importante, privesc atribuirea procentelor publice, respectiv din telefonie ÅŸi submarinele greceÅŸti. Este vorba de sume care depăşesc 20 de milioane de euro, ce s-au repercutat asupra preÅ£urilor de vânzare, deci plătite de contribuabilul grec. FericiÅ£ii câÅŸtigători ai acestor două licitaÅ£ii sunt multinaÅ£ionale germane. Fără a reveni la ororile trecutului nazist al Germaniei, ar fi bine să reamintim doamnei Merkel ÅŸi lui Schauble că, timp de două generaÅ£ii, Å£ara lor a beneficiat de UE ÅŸi că dispariÅ£ia euro le-ar distruge economia înfloritoare: 60% din exporturile ţării lor merg în zona euro”, se arată în încheierea articolul din prestigiosul ziar francez.

Cum se constată, abordarea crizei Greciei nu întruneÅŸte nici pe departe unanimitatea marilor ziare occidentale.