Dracu la castelul Bran
Din fericire pentru patrimoniul national si pentru cel istoric al judetului Brasov, povestea castelului Bran nu s-a terminat inca, apropiindu-se insa de un epilog oarecum neplacut pentru unii care, pana nu demult, nici nu stiau ce este si unde se afla Romania, dar care, pretinzand ca se trag din ciolan domnesc, si-au amintit ca apartin acestei tari, astfel bunurile tarii apartinandu-le. Un fel de comunism cu sange albastru, putem spune.
Vazand ca ii tine lui Mos Mihai I cu tot felul de retrocedari – fraieri sau interesati au fost guvernantii nostri – s-a ivit „din negurile istoriei” habsburgice un papagal numit Dominic, foarte prost vorbitor de limba romana, care pretinde ca este nepot de regina si fiu de principesa – acestea fiind Maria si Ileana – si care s-a gandit sa-si faca putintel cuib intr-un castel ce, prin acte, nu mai puteau sa-i apartina. Astfel acest Dominic a solicitat retrocedarea castelului Bran in baza unor legi prost si interesat facute.
Avand tupeu, miscand probabil si din urechi ca sa nu mai scartaie unele rotite, Dominic a intrat, in prima faza, in posesia castelului zis si „al lui Dracula”, dat spre folosinta, prin 1920, de edilii Brasovului de atunci acestei principese Ileana. Bun si mersi si dupa razboi, in acest caz, o nationalizare binevenita. Dupa care castelul a devenit muzeu, in el bagandu-se, de-a lungul anilor, bani din bugetul statului pentru renovari.
In fond, pe acest Dominic de Habsburg nu l-a interesat castelul propriu-zis, ca are unde sa stea, ci a vrut sa-l paseze inapoi statului roman sau cui va dori, ca sa puna mana pe ceva banet. Chit ca domeniul a fost evaluat la 25 milioane dolari, bani pe care legea 10/2001 ii pasa Dominicului drept despagubiri, iata ca legea s-a modificat pe ici, pe colo, permitand retrocedarea in natura. Hraparet din fire, ca orice ciolan albastru, habsburgul nu s-a mai gandit sa-l dea la pretul de retrocedare, ci a cerut mai mult decat dublul, adica 60 de milioane de euro, doar o pica vreun fraier. Si uite ca a picat, nu atat pentru ca ar fi fraier, ci pentru faptul ca a vrut sa pastreze castelul in proprietatea judetului, presedintele Consiliului Judetean, Aristotel Cancescu, care, printr-un leasing la o banca austriaca pe zece ani, a incercat achizitia, careia insa i s-a opus Ministerul Culturii si Cultelor, socotind ca pretul este prea mare. Si pe drept cuvant: ca ce sa-i faci burta mare unui pierde-vara strain de locuri?
Si pentru ca nu tuturor romanasilor le cad izmenele cand vad sange albastru, reprezentanti ai Ministerului Public au transmis „printr-o adresa oficiala Camerei Inferioare a Parlamentului faptul ca sesizarea privind retrocedarea castelului Bran si legalitatea procedurii de scoatere la vanzare a acestuia formeaza obiectul unui dosar penal, aflat in curs de solutionare la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti”.
Pe de alta parte deputatii au adoptat un raport al subcomisiei de ancheta privind castelul Bran. Raportul stabileste ca restituirea nu s-a facut catre toate persoanele indreptatite – acest Dominic se pare ca mai are vreo doua surori sau verisoare sau asa ceva – actele prin care este facuta retrocedarea fiind astfel lovite de nulitate absoluta.
In raport se zice, printre altele:”Din analiza facuta cu modul in care a fost retrocedat castelul Bran si initiata procedura de scoatere la vanzare a acestuia, precum si din examinarea legislatiei in vigoare, a rezultat ca au fost comise mai multe ilegalitati, au fost ignorate mai multe dispozitii legale si constitutionale in materia proprietatii si incalcate reguli procedurale in materia succesiunilor.”
In acest sens se mai zvoneste ca Dominic Ciolan Albastru a cam folosit si oarece acte false, fapt ce l-ar putea baga in cantonament dinamovist pe la Mititica. De aceea ar fi bine ca musiu Dominic sa o lase mai moale, ba chiar balta, cu aceasta afacere, care se pare ca nu-i prieste.
Si ar fi bine ca si Statul Roman sa o lase mai moale cu toate retrocedarile catre oase si case domnesti, asa cum au facut-o grecii, care nu-i mai permit nici macar sa mai calce prin Grecia ex-regelui lor Constantin, nemaivorbind de vreo retrocedare. Si bine fac, ca pe unii nu-i mai satura Dumnezeu.
Dan Bota