Dracu la leasing
„Vreau sa cumpar(am) Branul”. Cum va suna propozitia asta la o prima auditie? Chiar si-asa extrasa dintr-un context mai larg, crosetat in acelasi ton ambitios, confesiunea emisa de presedintele CJ Brasov, Aristotel Cancescu, musteste de megalomanie. Pare mai degraba o replica beata de putere si colcaind de pohte, care-ar sta mai bine in gura latifundiarului Gigi Becali, cu mult mai multe antecedente de cumparator decat mai cerebralul Cancescu.
Daca e sa dam crezare declaratiilor posesorului de palate de la PNG, Becali a fost printre primii ofertati „acu’ fo cinci luni” cu achizitionarea Castelului Bran de catre niste combinatori suspecti de pe piata imobiliarelor cu tencuiala istorica. La un pret mult mai mic – „20 de milioane de euro. Dadeam banii si imi luam castelu’” decat cel pretins astazi de nepotii Reginei Maria, beneficiara donatiei facute in 1920 de catre comunitatea brasoveana. Daca nici Becali, mult mai ortoman decat administratia judeteana brasoveana si expert in transformarea de palate in acareturile stanei sale incarcate de
blazoane nu s-a lasat ademenit de chilipirul de la Bran, ce profituri anvizajeaza CJ pentru amortizarea deplasatei sume de 60 de milioane de euro, pretinsa de mostenitorii regali? Se poate ca Becali sa nu-l simpatizeze pe Vlad Tepes, de cand a facut obsesie si s-a specializat definitiv in Mihai Viteazu. Daca macar afla ca domnitorul Unirii a adapat vreodata calul sau alb la cismeaua din curtea castelului sau a ciocanit cu buzduganul cu trei peceti in poarta grea de stejar, in drum spre studiourile Buftea, unde-l astepta la filmari Sergiu Nicolaescu! Dar asa, Branul este doar „niste pietre” iar mitul lui Dracula nu poate starni interesul unui personaj ca Becali, dusmanul declarat al vampirilor care au supt sangele poporului.
Scutit de picanterii istorice si elucubratiile legendelor turistice, CJ Brasov va trebui sa judece, pana la sfarsitul lunii, cu inima patriota si cu creierul contabil cat de rentabila este varsarea a 60 de milioane de euro in conturile lui Dominic Habsburg si a surorilor sale Maria Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer, vlastarele principesei Ileana si nepotii Reginei Maria.
Presa a expus deja modul in care este esalonata eventuala plata la care Aristotel Cancescu doreste sa angajeze comunitatea brasoveana, fiica si nepoata celei ce-i facea cadou reginei acum 87 de ani impunatorul castel. Suma urmeaza sa fie acoperita dintr-un imprumut pe care o banda austriaca se arata dispusa sa-l acorde in sistem leasing pe 10 ani, cu plata ratelor din veniturile preconizate a fi obtinute din exploatarea istorica a castelului. Cum bilanturile dovedesc ca locatia cu creneluri si foisoare de la Bran nu produce din taxa de intrare mai mult de 900.000 de euro pe an, reiese ca eventualii noi administratori vor trebuie sa-l faca macar de cinci ori mai profitabil pentru a justifica contractarea imprumutului.
O tema de casa dificila pentru presupusii achizitori brasoveni, carora li s-a mai taiat din elanul cumparaturilor de la lansarea ideii in premiera. Ca sa se fereasca de umbra Branulu -a facut pe presedintele Cancescu se piteste in spatele Ministerului Culturii, pe care il imbranceste acum in fata in calitate de beneficiar al dreptului de preemtiune la cumpararea Branului. Versiunea care i-ar surade mai nou ar fi cea cu ministerul proprietar, iar CJ Brasov administrator al castelului.
Nu e clar pe ce performante manageriale ale CJ mizeaza presedintele acestuia cand il doreste manager pe domeniul de la Bran. Ne amintim de indecizia institutiei de a da in administrare diverse bunuri patrimoniale ale urbei catre privati sau de a continua exploatarea in regie proprie a monumentelor, recunoscuta public a fi paguboasa.
Nehotararea si incetineala in reactii a CJ s-a testat deja in afacerea mult mai marunta a hotelului Tampa, pe care forul judetean n-a catadicsit sa-l cumpere de la proprietarul terenului de dedesubt si, implicit, al hotelului, cand oferta era acceptabila. A trebuit sa se multumeasca, in schimb, cu despagubiri mai mici decat valoarea termopanului pe care il investise.
Apare astfel deplin coerenta nevalorificarea ofertei din 2001, prin care Dominic&Co ar fi acceptat drept despagubire din partea Prefecturii Brasov pentru nerestituirea in natura a Castelului Bran suma de 25 de milioane de dolari. Mult mai mica decat cele 80 de milioane USD pe care CJ se arata dispus astazi sa le plateasca proprietarilor cu sange albastru din buzunarul larg si neglijent al contribuabilului.
Vifor Rotar
