Duminica Floriilor – credinte si superstitii (I)
La sfarsitul acestei saptamani, vom simti cu adevarat ca se apropie unul dintre cele mai importante momente ale calendarului crestin-ortodox, respectiv, Sarbatoarea Sfintelor Pasti.
Mai precis, duminica, in societatea traditionala romaneasca, va avea loc o sarbatoare cu stravehi radacini pagane, dedicata zeitei Flora, dar, peste care, crestinismul a suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim, si anume Sarbatoarea Floriilor.
Potrivit obiceiurilor strabune, pentru buna desfasurare a sarbatorii Floriilor, cu o zi inainte se strang ramuri de salcie inmugurita, se leaga in snopi si se duc la biserica pentru a fi sfintite de preot. Dupa sfintire, ramurile numite “matisori” sunt luate acasa de catre credinciosi pentru a impodobi cu ele icoanele, usile ferestrele, intrarile in grajduri sau pentru a le pune la fantani si la stresinile caselor.
Femeile mai obisnuiesc si astazi sa le infiga pe straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor sau sa le aseze pe morminte.
Aceste ramuri sfintite se pastreaza peste an fiind folosite la tamaduirea diferitelor boli. In scopuri profilactice, oamenii se incing cu “matisorii” sfintiti, pentru a nu-i durea mijlocul. “Matisorii” sunt folositi, insa, si in vraji sau descantece. Ramurile pastrate la icoane se pun pe foc vara, in momentul in care incepe vreo furtuna, sau se arunca in curte cand incepe sa bata grindina.
SUPERSTITII
Importanta sarbatorii este data si de severele interdictii de munca, precum si de sacrificiul ritual al pestelui, ziua fiind cunoscuta si ca dezlegare de peste.
In unele sate, in aceasta zi martisorul purtat pana acum se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces.
Si tot cu aceasta ocazie se scoate zestrea din casa pentru aerisire.
Femeile cautau sa ia din biserica nuiele de salcie cat mai lungi, crezand ca le va creste canepa mare. Ajunse acasa, numarau mugurii de pe crengile pomilor din livada fiind convinse ca vor avea tot atatia pui la closti.
In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cautatoarea (oglinda), impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind ulterior intens folosita in farmecele de dragoste si sanatate.
In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.
Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca sa nu pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte.
Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele.
Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.
Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste.
Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.
Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti.
Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat.
Aceasta sarbatoarea este si un prilej de petrecere pentru romani.
