După 1990, România a fost trădată de chiar președinții ei! Cum de s-a ajuns aici?

România post revoluționară a trimis la Cotroceni patru cetățeni români ION ILIESCU, EMIL CONSTANTINESCU, TRAIAN BĂSESCU, KLAUS WERNER IOHANNIS. Nu vom insista aici aupra comentariilor ce s-au făcut în timp  despre fișa lor biografică, originea lor sau calitătile care i-au impins în poziția de candidat si mai apoi de ales, s-a scris foarte mult. Vom insista pe tema privilegiilor și mai ale de ce trebuie să le suporte poporul.

Privilegii foștilor președinți
Legea nr. 406/2001 prevede în art. 2: „Persoanele care au avut calitatea de sef al statului roman beneficiaza pe durata vietii de urmatoarele drepturi:
a) folosinta gratuita a unei locuinte de protocol, cu destinatia de resedinta, care cuprinde si un spatiu cu destinatia de cabinet de lucru, incadrat cu un post de consilier si un post de secretar;
b) o indemnizatie lunara in cuantum egal cu 75% din indemnizatia acordata Presedintelui Romanieiinexercitiu;
c) paza si protectie, precum si folosinta gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protectie si Paza, potrivit reglementarilor in vigoare.
În luna iulie a.c., Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru acordarea de servicii medicale unor categorii de persoane și pentru completarea art. 2 din Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, se arată într-un comunicat al Executivului, remis AGERPRES. Printre noile prevederi, există și aceea că „prin acest proiect se creează cadrul legal pentru implementarea hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării care vizează asigurarea, la cerere, a unui control medical complet anual pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român sau președinte al României și a modalității de finanțare a activității”.
Dacă mai sînt și alte privilegii, acordate prin alte acte normative, eu unul nu știu.
Dar haideți să vedem pentru ce merite au primit privilegiile. Nu mai am puterea să mă concentrez, să caut pe net sau să îmi aduc aminte chiar toate relele pe care le-au făcut, dar cred că ceea ce voi menționa este sugestiv.

ION ILIESCU (1990-1996)
– înainte de așa zisa revoluție, a fost in strînsă legătura cu unii complotiști racolați de KGB;
– pentru ca Ion Iliescu să ajungă la putere (dupa ce în vara anului 1989 trădătorul Stănculescu importase pentru armata simulatoarele și „ciocanitoarea”, care au creat confuzia și panica), au mai murit nevinovați aproape 1.000 de romani, de 4 ori mai mulți decît victimele represiunii din timpul lui Ceaușescu;
– l-a pus în fruntea M.Ap.N pe Nicolae Militaru, racolat de KGB; Militaru, ca să se răzbune pe  Trosca, cel care dovedise trădarea lui, a ordonat uciderea celor mai buni luptători USLA care îl însoțeau pe Trosca; în pagina Wikipedia dedicată lui Trosca se menționează că „Din dosarul de cadre a lui Trosca și din dosarul acestuia de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, nu rezultă însă vreo legătură cu generalul Militaru. În perioada 1977-1979 Trosca fusese detașat pentru studii la Academia Militară, Facultatea de Arme Întrunite, Tancuri și Auto, trecerea în rezervă a lui Militaru petrecându-se în 1978”.  Informatia este corectă, dar incompletă. În timp ce era la studii, Trosca își desfășura în paralel și activitatea de muncă informativă.
– convins de Saul Brukner (Silviu Brucan), a ordonat judecătorilor de la Tîrgoviște să îi condamne la moarte pe soții Ceaușescu; pe 25 dec. 1989, justiția română s-a întors la cea bolșevica, din anii ’40-‘50; se spune că generalul Gică Popa ar fi fost ucis – sînt convins că s-a sinucis în momentul în care a înțeles că fără nici o probă, doar pe zvonuri lansate de Europa Liberă, și-a condamnat nevinovat la moarte comandatul suprem, fiindcă asta au vrut trădătorii de țară;
– a fost primul care a nesocotit propria Constitutie (Comunicatul către țară al CFSN), care a înlocuit în vechea Constituție capitolele privind organizarea de stat – ca să se asigure de orice risc (pentru el și oamenii lui) a abolit pedeapsa cu moartea, deși avea doar dreptul de a o comuta, a pronunțat amnistia, deși avea doar dreptul de a grația;
– sub el, a început devalorizarea masivă a leului – salariul mediu lunar al românului a fost coborît peste noapte la 50 $;
– sub el, a început (este adevărat, prin programul lui Petre Roman) distrugerea economiei naționale;
– sub el, a început ca oamenii lui (viitorii baroni) să își însușească întreprinderile și fermele rentabile;
– sub el (iunie 1990) SRI a început să facă liste cu cei care, pentru „linistea” lui Ion Iliescu (printre care și eu), trebuiau arestați (chiar prin declarații mincinoase, luate sub tortură);
– sub el, a început să dispară presa scrisă independentă iar TVR și Radio România s-au întors la stadiul de slugi ale puterii;
Unii l-ar acuza pe Ion Iliescu pentru faptul că a lăsat România în sfera de influență a URSS – nu pot să îl acuz pentru asta, a fost o condiție a înțelegerii dintre Gorbaciov și Helmuth Kohl, înțelegere în urma căreia Gorbaciov a fost păcălit rău de tot.

EMIL CONSTANTINESCU (1996-2000)
– a semnat tratatul trădător de țară cu Ucraina prin care, fară să menționeze că eventualele divergențe vor fi rezolvate în viitor, a acceptat că nu avem nici o revendicare – adică, în numele poporului român, a renunțat la teritoriile răpite ilegal (Herța și Insula Șerpilor);
– a fost primul conducător român care a recunoscut pretinsul holocaust ce ar fi fost săvîrșit de noi împotriva evreilor;
– a deschis spațiul nostru aerian aviației americane pentru a bombarda Iugoslavia și, fără să îl întrebe nimeni, a declarat această agresiune ca justificată și necesară (a reușit să ne facă un dușman nou – fiindcă sîrbii nu uită și nici nu iartă);
– sub el, a început înstrăinarea păguboasă a unora dintre cele mai importante companii românești către occident;
– sub el (prin Victor Ciorbea) românilor li s-a răpit dreptul la asigurarea gratuită a sănătății, deschizînd calea furturilor mafiei medicale și mafiei farmaceutice;
– tot sub el (și tot prin Victor Ciorbea) au început marile falimente, a început distrugerea industriei miniere și încurajarea nemuncii.

A urmat din nou Ion Iliescu (2000-2004)
Al treilea mandat, neconstituțional. Dar juriștii lu’ pește au hotărît că primul mandat a fost anterior adoptării noi constituții, așa ca nu se pune. Îmi este greu să definesc această perioadă: epoca Iliescu sau epoca Năstase? Între cei doi interveniseră divergențe (precum în 1991 între Iliescu și Roman), dar totuși pohta pe care a pohtit-o Năstase s-a realizat, chiar dacă Iliescu avea în parlament suficienți adepți care să se alăture opoziției. Deci:
– Năstase (sub Iliescu) emite ordonanța atît de urgentă încît statuile mareșalului Antonescu trebuie demolate imediat;
– Năstase (sub Iliescu) transformă România într-o slugă a Israelului;
– Năstase (sub Iliescu), fără ca noi să fim membrii OTAN, trimite militarii români în Afganistan să ocroteasca armata invadatoare americană – ne-am făcut noi dușmani;
– sub Iliescu și Năstase, fără referendum, România a intrat in NATO (OTAN);
– Năstase (sub Iliescu), printr-un referendum falsificat, privează România de suveranitate;
– Năstase (sub Iliescu) continuă privatizările păguboase a ceea ce ne mai rămăsese profitabil din economie (în primul rînd în favoarea austriecilor – chiar dacă unele contracte negociate de el au fost semnate ulterior).

 TRAIAN BĂSESCU (2004-2014)
Băsescu a beneficiat de ceea ce Năstase își pregătise pentru el: primul mandat de 5 ani. Apreciez la Băsescu un lucru: a scos cepul de la putina cu corupți, și aceștia au început să curgă în închisoare (unul dintre primii, Adrian Năstase – pentru mici găinării, dar e bine și așa). Însă Băsescu:
– ne-a băgat în UE, fără să ne întrebe prin referendum dacă vrem;
– a îndatorat (nejustificat) țara la instituțiile mondiale financiare cu sume enorme, al căror mod de folosire rămîne necunoscut (tot mai mulți susțin că au fost achitate Israelului ca despăgubiri pentru pretinsul holocaust ce ar fi fost săvîrșit de români împotriva evreilor); ne-am aliniat democrației europene, în care totul este din ce în ce mai secret – mă întreb dacă nu cumva glasnostul și perestroika nu ne-ar fi fost mult mai profitabile și mai democratice;
– la porunca lui, Emil Boc a început să taie drepturile românilor și să le îndesească obligațiile;
– a conferit puteri nelimitate organelor represive (în fruntea cărora și-a pus oamenii) – în interesul cui? nu al românilor; împotriva cui? împotriva românilor.

 KLAUS WERNER IOHANNIS (2014-?)
Ca mai multi dintre predecesorii săi, a ajuns președinte avînd un morman de probleme penale în cîrcă. Desigur că fără ce își dorea („guvernul meu”, „parlamentul meu”), nu îi pot reproșa prea multe – dar totuși
– fără să îi pese de istoria acestui popor, de eroii neamului și de adevăr, a promulgat cea mai netrebnică lege din cîte au existat vreodată pe pămîntul românesc – legea nr. 217/2015;
– acum, o să spuneți că sînt ranchiunos – dar tot el a promulgat legea antifumat. M-am dus la revoluție (oare ce făcea Iohannis atunci?) pentru ca românii să aibe tot mai multe drepturi, dar avem tot mai puține! Cînd se lasă frigul, eu nu pot să mai mă întîlnesc cu prietenii la o cafea, la o bere, la un șpriț, fiindcă la starea mea de sănătate, să ies în ploaie sau ger pentru a fuma o țigare, este curată sinucidere; de cînd hăul, restaurantele și barurile erau apanajul fumătorilor cine vroia să bea o cafea într-o atmosferă curată putea să o bea într-o cofetărie – ce o deranja pe madam deputata de Cluj? Că la cofetărie nu sînt stripperi? De ce să nu împarți, după alegerea patronului, unitățile între cele de fumători și cele de nefumători? De ce să desființezi (cu mai mult timp înainte) vagoanele CFR de fumători? Din cauza asta au murit mulți oameni, coborîți în timpul mersului pe scară pentru a fuma, și care au căzut – posturile TV ne prezintă astfel de situații, dar nu ne spun cauza. Cine sînt vinovați de aceste morți? Parlamentarii!
– Iohannis ne-a făcut preș pentru toți, toți își scutură pe noi noroiul de pe încălțăminte: Casa Albă, UE, Israelul;
– un popor întreg crapă tot mai mult de foame, dar noi alocăm sume enorme (la nivelul României) pentru cheltuieli de înarmare, ca să sprijinim agresorii americani să jefuiască opiul, wolframul, etc. din Afganistan, petrolul din Irak și Libia.

Mai trebuie menționat un beneficiar, fostul rege Mihai (o mai trăi oare?), cel mai bogat dintre toți, cel ale cărui privilegii am înțeles că după moartea sa vor fi preluate de urmașii săi, principesa Margareta și prințul Dudă. Fostul rege Mihai, un dublu trădător de țară (și nu mă refer la arestarea Mareșalului Antonescu). În primul rînd pentru faptul că a cerut armatei române să predea armele înainte de semnarea armistițiului, ceea a dus la deportarea militarilor credincioși României (și lui!) în Siberia. În al doilea rînd pentru faptul că după ce s-a zbenguit între așternuturile de mătase cu o amantă grecoaică evreică, pe care i-a strecurat-o în pat Ana Pauker, timp în care floarea intelectualității române era arestată, și-a abandonat țara și tronul lăsînd România pradă celei crunte represiuni sălbatice.

Desigur, este prevăzută posibilitatea retragerii acestor privilegii în caz de înaltă trădare. Dar codul nostru penal nu prevede o atare infracțiune! Iar parlamentarii noștri, pentru a se feri de această acuzație, au subțiat definiția penală, astfel încît în afară de Radu Berceanu (am înțeles că numele real ar fi Arad Bercovici) și Mircea Dușa, nici un trădător de țară nu se mai încadrează. Dar cine să-i cerceteze pe Mihai, Iliescu, Constatinescu, Băsescu, Iohannis? Procurorii care au reale probleme și cu un furt de găini în lipsă de denunțuri, autodenunțuri sau interceptări telefonice ori ambientale?

Toți președinții României mai au ceva în comun – l-au păstrat în fruntea BNR pe Mugur Isărescu, piaza rea a românilor, dar binefăcătorul bancilor străine.

Ordinul Steaua României
O ultimă precizare. Ordinul Steaua României, cel mai înalt ordin al statului român, este conferit de președintele țării. După mintea mea proastă, acest ordin ar fi trebuit să fie acordat celor mai merituoși români. Dar, după cutumele internaționale, este acordat în primul rînd personalităților străine care ne-au vizitat țara.
Am găsit și cîțiva buni români care au primit (în grad inferior) acest ordin, dar în general este de jale! L-au primit Victor Atanase Stănculescu și Laszlo Tokes – oare nimeni de la SRI nu a informat Cotroceniul că aceștia au fost trădători de țară, primul racolat de KGB (ca și Mircea Dinescu, un alt decorat) iar cel de al doilea de AVO? L-a primit Alberto Fujimori, fostul președinte al Republicii Peru, condamnat ulterior pentru corupție și crimă – oare SIE nu știa nimic?
L-a primit Alexander Kvasniewski, fostul președinte al Poloniei, fost informator al securității poloneze pe vremea Solidarității. L-au primit dictatorii ex-sovietici Leonid Kucima (Ucraina) și Ilham Aliev (Azerbaijan).
L-a primit Elie Wiesel, fost terorist Irgun, dușman al României, unul dintre cei mai mari mincinoși din istoria omenirii – nici SRI, nici SIE se pare că nu au informat că încă din 1987 un evreu detinut în Auschwitz a reclamat că acel Wiesel nu a fost niciodată cu ei în lagăr.
L-a primit și teroristul mondial George W. Bush, și mafiotul Silvio Berlusconi și alții pe care nu îi mai nominalizez. Ordinul Steaua României parcă a ajuns o recompensă pentru oameni de nimic.

Trebuie însă să recunosc faptul că au fost situații în care românii au fost nevoiți să se ducă la vot pentru a vota răul mai mic, împotriva răului mai mare. Este blestemul poporului român, să aleagă între două rele. Din cauza partidelor sprijinite de puterile străine, am avut în permanență în finală (cu o excepție nerelevantă) numai trădători de țară sprijiniți de cei în slujba cărora s-au pus (și s-a întîmplat cîteodată să își schimbe stăpînii pe parcurs).

Dan Cristian IONESCU

http://www.justitiarul.ro