După dezvăluiri fără precedent Ion Stan, „cel mai temerar parlamentar român”, trebuia să dispară de pe scena publică …și a murit!

6 august 2018. Cornel Nistorescu – „Tragedia lui Ion Stan”[1]
Îmi este nespus de greu să scriu pe scurt despre cariera unui patriot hulit și acuzat de multă lume, mai ales de colegi și de serviciile secrete și, pe baza indicațiilor primite, chiar și de presa cu ifose democratice. Regret că și eu, înainte de a-l cunoaște, am scris cîteva rînduri usturătoare la adresa sa, mai ales după accidentul de vînătoare al lui Ilie Sârbu. Abia mai tîrziu am descoperit un om de o ținută morală atît de rară la politicieni, patriot, nu circar, organizator logic și cu abordări democratice în mai toate pozițiile sale. Nu s-a plecat nici la Ion Iliescu, nici la Adrian Năstase, deși a lucrat cu aceștia. I-a înfruntat și pe Traian Băsescu și pe Victor Ponta și, mai ales, pe George Maior și pe Florian Coldea.

Cît a fost președintele Comisei de supraveghere și control al S.R.I., deputatul Stan n-a făcut figurație. Cît a fost membru al aceleiași comisii, a semnalat și abuzuri și rapoarte cu copy-paste, chiar și măsuri absurde. Cînd George Maior l-a amenințat cu arestarea, în loc să tacă, l-a înfruntat. Cînd Victor Ponta a vrut să scape de el din P.S.D. și a dat verde operațiunii de excludere a lui Ion Stan, dîmbovițeanul l-a înfruntat și s-a purtat ca un om liber. Cînd a fost arestat pentru flagrant de luare de mită pentru care n-a fost niciodată dovedit și condamnat, s-a apărat și a pus Binomul în situația penibilă de a susține una și de a încheia socotelile cu o improvizație cumplită. De cîteva ori l-am văzut pe Ion Stan lăcrimînd, suferind ca un cîine pentru toate cele știute pe care n-a mai apucat să le spună în public. „De ce n-o faceți acum?”, l-am întrebat eu. „Îmi nenorocesc familia, mă îngroapă și pe mine. Trebuia s-o fac de la bun început, dar n-am crezut că vor merge atît de departe!”.

Interpelările și declarațiile sale politice strînse în volumul „Idealuri scoial-democrate versus trădare națională” (Editura Semne, București 2014) rămîn documente politice care atestă un caracter, un patriot și un justițiar. Un istoric l-a denumit pe bună dreptate „cel mai temerar parlamentar român”.
Ion Stan și Valer Marian sunt două personalități din P.S.D. care au fost sacrificate de Victor Ponta și de Binom, fiecare în moduri diferite.
Cazul Stan ne arată cum a funcționat și mai funcționează P.S.D.-ul, cum a coabitat și încă mai coabitează cu rămășițele Binomului, cum sacrifică oameni de valoare (pe care nu-i are), cum acceptă înțelegeri politice păguboase pentru țară. Am urmărit îndeaproape înscenarea de proces care l-a dărîmat pe Ion Stan. Am asistat la caricaturalele înregistrări ale S.R.I. și la mărturii fără acuzații și am văzut cum fără nici un temei i-a fost respinsă solicitarea de a merge la tratament în străinătate, unde suferise o intervenție chirugicală. Și orb să fi fost, tot aș fi văzut cîinioșenia procurorilor și a judecătorilor care îl voiau terminat. De altfel, pe genericul filmului de aniversare a 25 de ani de existență a S.R.I., autorii și dirijorii Binomului i-au pus pe Ion Stan și pe Dinu Patriciu ca figuri emblematice ale luptei Serviciului. Stupid plan de muncă îndeplinit!

Spre rușinea noastră, ne despărțim de un politician pe care l-am ignorat, l-am minimalizat. Cu strădanii orchestrate, el a fost demolat și vulnerabilizat pînă la un sfîrșit tragic. Și care, cu toate acestea, își are locul său în istoria contemporană. Înarmați-vă cu răbdare și citiți toate cele 16 momente din tragedia deputatului Ion Stan, o victimă a unei execuții politice. (Cornel Nistorescu).

Pentru o mai bună și corectă cunoaștere a personalității lui Ion Stan, republicăm un articol apărut în ziarul „Cotidianul˜ din 26 noiembrie 2012, cu mult înainte ca Ion Stan să fie condamnat.

26 noiembrie 2012. Vlad Dumitraș – „Cazul Ion Stan, o execuție politică[2]

Declaraţiile politice ale deputatului Ion Stan explică de ce el a fost ales ca exemplu al corupției electorale, înscenându-i-se un denunț din partea unui agent provocator, încărcat cu dosare penale și amăgit cu promisiuni în schimbul intrării în scenariul compromiterii și execuției politice a lui Ion Stan. Ca și în trecutul regim, când Ceaușescu, pentru a demonstra străinătății că nu are opoziție, Băsescu își execută cel mai vehement oponent din Parlament, înscenându-i „o cauză penală de drept comun”. Din informațiile noastre, deputatul Ion Stan a refuzat mai multe invitații ale lui Traian Băsescu la Cotroceni, precum și o întâlnire cu Mark Gitenstein. Și impolitețea, în cazul de față demnitatea, se plătește.

1. Profeția lui Stan: realegerea lui Băsescu – sinuciderea politică a României
La data de 7 decembrie 2010, deputatul Ion Stan a afirmat că realegerea lui Traian Băsescu în 2009 a marcat „sinuciderea politică a României”. Stan prevestea că, „în acest mandat, președintele se va purta răzbunător, odios de răzbunător, afișându-și apetența sa permanentă pentru intrigă, complot și trădare. […] Așa l-au perceput pe Băsescu și foștii săi ofițeri de legătură pentru misiunile secrete ce i-au fost încredințate, înainte de 1990, în serviciul Securității statului. Acum ei regretă că nu l-au uitat în lada de gunoaie a istoriei Securității, de unde l-au reciclat ca politician, printre alții făcuți « la normă » imediat după 1989″, adaugă vicepreședintele Comisiei de control al S.R.I.

2. Stan a cerut punerea lui Băsescu sub acuzare pentru înaltă trădare
La 21 iunie 2011, Ion Stan acuza de la tribuna Camerei Deputaților că Traian Băsescu s-a înțeles cu autoritățile de la Budapesta, cu U.D.M.R.-ul și cu Partidul Civic Maghiar în privința reorganizării administrative și a modificării Constituției, în sensul susținerii proiectului neorevizionist „Autonomia Ținutului Secuiesc”. În sprijinul afirmațiilor sale, social-democratul cita o serie de declarații făcute chiar de europarlamentarul Laszlo Tokes și de președintele Partidului Civic Maghiar, Szasz Jeno. La finalul intervenției sale, Ion Stan cerea „inițierea, în conformitate cu prevederile art. 96 din Constituția României, a procedurilor de punere sub acuzare a președintelui României pentru înaltă trădare”.

3. Băsescu, acuzat că este „agent de influență”
La 6 septembrie 2011, în contextul declarațiilor lui Traian Băsescu privind „Statele Unite ale Europei”, vicepreședintele Comisiei de control al S.R.I. l-a acuzat pe șeful statului că este „în rețea”. „În rețeaua de influență a unui grup de interese, ca agent al acelei entități, alta decât România, ale cărei suveranitate, independență, unitate și integritate ați jurat să le apărați. O entitate exterioară poporului român, pentru a cărui prosperitate ați jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituția României”, a explicat Ion Stan în fața colegilor săi parlamentari. Drept argument, deputatul a amintit, de pildă, care este poziția șefului statului în privința concesionărilor minelor de aur. Social-democratul a avertizat în acest context că „în țările unde șefii de state au fost agenți de influență nu au existat decât perioade efemere de stabilitate, regimul politic a căpătat caracteristici despotice, parlamentele au devenit instituții de prostituție politică, legea a devenit măsura de voință a camarilelor politice, sistemul educațional a devenit un incubator de clone, elitele necorupte de putere au ales calea exilului, milioane de cetățeni au emigrat, trezoreriile au fost secătuite de marii actori ai corupției politice, iar viitorul națiunilor, amanetat cămătarilor internaționali”.

4. Stan a explicat cum a încercat Traian Băsescu să-și subordoneze justiția și cum s-a folosit de prerogativele sale pentru a da CCR „o configurație după chipul și asemănarea sa”
La 15 noiembrie 2011, Ion Stan l-a acuzat pe președinte că amenință grav independența justiției : „Încă de la jumătatea primului său mandat, cetățeanul-președinte a făcut cu prisosință dovada priceperii sale de a edifica un stat polițienesc, multilateral consolidat, în care să aibă la îndemână tot mai multe pârghii prin care justiția să fie controlată, îngenuncheată, în care legile se fac de azi pe mâine și se modifică chiar înainte de a intra în vigoare, în care reformele există doar în vorbe și prestații televizate. Pe cale de consecință, în primăvara anului 2007, președintele-dictator a fost suspendat din funcție și s-a prezentat, într-o stare jalnică, la reședința ambasadorului Statelor Unite ale Americii, pentru a se umili și cerși susținere. Apoi, s-a lansat într-o campanie de acuze grave de corupție, calomnii și insulte la adresa adversarilor politici, susținute printr-o amplă agresiune propagandistică. Ulterior, după revenirea în funcție, avea să se folosească de instrumentele poliției politice pentru înscenări judiciare, după teza stalinistă: «Condamnă-l și după aceea fabrică probele»”, a argumentat vicepreședintele Comisiei de control al S.R.I.
„După ce și-a însușit întreg arsenalul dezinformării politice, la adăpostul operațiunilor de manipulare a opiniei publice și folosindu-se de patentele unor servicii străine pentru câștigarea prin fraudă a celui de-al doilea mandat de președinte, impostorul a uzat de prerogativele funcției prezidențiale pentru a da Curții Constituționale o configurație după chipul și asemănarea sa, care să nu-i mai sancționeze atentatele la fundamentele democrației și ale statului de drept. Cum însă unele instanțe de judecată, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție au înțeles că nu pot fi mai presus de Constituție și legi, sancționând abuzurile statului polițienesc împotriva drepturilor cetățenilor, chiriașul de la Cotroceni s-a supărat și, depășindu-și prerogativele, s-a lansat în atacuri publice denigratoare la adresa justiției. Mai mult chiar, a chemat-o la ordine. Participând la Reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care a avut loc la Ministerul Justiției, președintele-dictator s-a folosit de prima sa prezență la acest minister, pentru a chema la ordine magistrații, permițându-și să-i înfrunte ostil, amenințător, să-i blameze și să-i terfelească, din postura de mediator între puterile statului, care, în opinia sa, i-ar conferi dreptul de a-i stigmatiza, la stâlpul infamiei, pe oamenii legii.

Tonul și mesajul dictatorial cu care cetățeanul-președinte a intruzionat principiul independenței justiției nu sunt atât de îngrijorătoare ca fapte în sine, pe cât de gravă și iremediabilă rezultă a fi amnezia chiriașului de la Cotroceni în ceea ce privește obligațiile sale și ale statului de a se supune legilor și normelor constituționale. Președintele-dictator a atacat justiția din România doar pentru că magistrații judecă în conformitate cu legile acestui stat. Erijându-se într-un judecător suprem deasupra Constituției, Traian Băsescu le cere, pur și simplu, magistraților să nu mai judece în spiritul legii. În acest fel, a călcat din nou în picioare instituția fundamentală a statului chemată să stabilească adevărul și să facă dreptate numai în numele legii. Atacul fără precedent lansat la adresa puterii judecătorești, discreditarea sistemului judiciar de către președintele României, este un demers periculos și inadmisibil. Atacurile de acest gen induc populației un sentiment de neîncredere în justiție și prejudiciază grav percepțiile externe asupra României”, a continuat deputatul, cerând demararea procedurilor de suspendare a lui Traian Băsescu.

5. Stan s-a opus vehement propunerii legislative privind modificarea unor acte normative în domeniul securității naționale menite a reinstaura practicile poliției politice
La 15 noiembrie 2011, Ion Stan le-a adresat parlamentarilor o scrisoare deschisă cu privire la propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul securității naționale. Social-democratul le cerea colegilor săi să nu voteze în favoarea proiectului, „pentru a împiedica reinstaurarea practicilor de poliție politică în activitatea serviciilor de informații pentru securitate națională și a menține România în afara bănuielilor de utilizare a serviciilor de informații în luptele politice interne”. Stan explica, între altele, că, „dintr-o scăpare a expunerii de motive – pagina 5, alin. (3), rezulta ostentativ că proiectul este opera Serviciului Român de Informații, ale cărui documente interne sunt indicate drept izvor de drept. Față de necesitățile obiective de reglementare, proiectul propus spre adoptare nu este decât expresia unor interese înguste, exterioare securității naționale, prin care adevărații promotori ai inițiativei urmăresc legitimarea unor stări de fapt create prin abuz în exercitarea funcției publice, dorind, în acest fel, să dea forță de lege excesului de putere”.

6. Stan a demascat mafia transnațională a medicamentelor și a asigurărilor de sănătate susținute prin propunerile legislative ale consilierilor lui Băsescu și discursurile publice ale acestuia
La 29 noiembrie 2011, Ion Stan îi acuza pe consilierii președintelui că pregătesc privatizarea sistemului de sănătate din România sub deviza „Să muriți bine!”. Social-democratul se întreba „ce interese de afaceri se ascund în această operațiune de privatizare a asigurărilor de sănătate și care este clica mafiotă a P.D.L. care dorește să pună mâna pe cele 6 miliarde euro gestionate în prezent de Casa Națională de Asigurări de Sănătate”.

7. Traian Băsescu și reforma sănătății: între ciocanul și nicovala mafiei transnaționale a fraudării asigurărilor de sănătate
La 14 februarie 2012, Ion Stan a făcut în Camera Deputaților declarația politică intitulată „Traian Băsescu și reforma sănătății: între ciocanul și nicovala mafiei transnaționale a fraudării asigurărilor de sănătate”. În acest document, parlamentarul afirma, între altele, că „noua tentativă de reformă a asigurărilor de sănătate, căci bugetul acestora este miza, și nu sănătatea națiunii, a picat într-un moment rău ales – anul electoral – și cu mijlocul nepotrivit – agentul de influență în însăși persoana președintelui republicii. Același agent de influență ca și în cazul aurului de la Roșia Montană”.

8. Salvarea României din haos și a cetățenilor de la un dezastru economic și social – suspendarea lui Băsescu și alegeri anticipate
La 14 februarie 2012, Ion Stan declara în Parlament că suspendarea și demiterea președintelui României, demisia Guvernului și organizarea imediată de alegeri anticipate reprezintă condiții esențiale pentru salvarea României de la haos și a cetățenilor săi de la dezastrul economic și social.

9. Dezvăluirile lui Stan privind asasinii economici ai României
Tot la 14 februarie, Ion Stan făcea declarația politică „Asasinii economici ai României. Ce-i (Cine-i) leagă pe Traian Băsescu, Jeffrey Franks, Sorin Blejnar și « blonda lui Boc »?”. Stan acuza că, încă de la negocierea integrării României în familia euroatlantică, datele macroeconomice ale țării noastre au fost sistematic falsificate. Potrivit deputatului PSD, datele economiei reale au fost subevaluate pentru a se demonstra că România ar avea nevoie de împrumuturi internaționale. „Manopera prelucrării statistice frauduloase a fost realizată în cadrul unei strategii integrate pe care « asasinii economici » – în cazul României, Jeffrey Franks și predecesorii săi – au aplicat-o la nivel global”, preciza Stan. Cum FMI avea însă nevoie și de date reale, instituția le-a solicitat, neoficial, de la unele instituții care n-au putut însă răspunde la respectivele solicitări „pentru simplul fapt că, în condițiile instituționalizării prelucrărilor statistice false, practic, nu au avut acces la datele adevărate”. În aceste condiții, a acuzat Stan, Jeffrey Franks a luat legătura, cu acceptul lui Traian Băsescu, cu șeful A.N.A.F., Sorin Blejnar, pentru a preleva datele reale direct din bilanțuri.
„Sursele noastre ne-au comunicat faptul că existența unei interceptări «accidentale» a posturilor telefonice cu numerele 0728.666.063 și 0741.239.082 ori accesarea bazelor de date ale operatorilor rețelelor respective de telefonie ar putea furniza dovezi irefutabile privind funcționarea sistemului descris. Mai mult, am avea și surpriza de a constata că și «blonda lui Emil Boc» este integrată comandoului asasinilor economici ai României”, a dezvăluit Ion Stan.

10. Un nou semnal de alarmă privind subordonarea politică a serviciilor de informații
La 28 februarie 2012, vicepreședintele Comisiei de control al S.R.I. trăgea un semnal de alarmă în privința proiectului de lege privind statutul personalului serviciilor de informații, el atenționând că acesta „consacră în plan legislativ practicile anticonstituționale de subordonare politică a serviciilor de informații”. În cadrul intervenției sale, Ion Stan acuza, între altele, că unii șefi de servicii au preferat să-și lase subordonații fără statut atunci când au realizat că riscă să nu mai poată folosi serviciile „în alte scopuri”. „Este vorba în principal de șefii structurilor departamentale de informații, care excelau în obediența lor politică, dar și de o tendință influentă din Serviciul de Informații Externe. Aceștia s-au opus în mod constant întregului pachet legislativ al securității naționale, indiferent de inițiator. Poate părea paradoxal, dar și serviciile din afara domeniului informațiilor – S.P.P. și S.T.S. – au temporizat și blocat legiferarea domeniului securității, revendicându-și competențe și atribuții prin care să-și modifice natura și caracterul conferit în momentul constituirii lor. Înverșunarea acestor structuri era și este motivată de teama că noile legi le-ar repoziționa acolo unde le e locul, fiindcă dezvoltarea structurală și abuzul de competențe le-a transformat în niște mamuți organizaționali în permanentă cucerire de «teritoriu». Cine credea în 1991 că S.T.S.-ul va deveni cheia succeselor electorale și un devalizator al comunicațiilor persoanelor incomode din instituțiile ale căror rețele le securizase? Cine credea că S.P.P.-ul își va dezvolta o structură de informații de câteva ori mai puternică decât serviciul fostei Direcții a V-a, care niciodată nu a avut atribuții să urmărească opozanții regimului, ci să vegheze asupra personalului de casă al înaltei nomenclaturi? Dacă oamenii din aceste structuri ar avea un statut legal bine definit, ei nu ar putea fi determinați să îndeplinească atribuții nereglementate de lege. Miza statutului personalului serviciilor este, pentru unii, « a fi sau a nu fi »”, explica Ion Stan.

11. Traian Băsescu, acuzat de dezinformare și de influențe oculte în legătură cu exploatările aurifere și cuprifere
Într-o intervenție din 18 aprilie, intitulată „Dezinformări și răspunderi penale prezidențiale”, Ion Stan îl acuza pe Traian Băsescu că a mințit când a spus că exploatările aurifere și cuprifere de la Roșia Montană și Roșia Poieni, ale celor gazeifere la Bârlad, cele din sudul Dobrogei și din celelalte perimetre vizate din Transilvania vor conduce la crearea de noi locuri de muncă prin care să se asigure contribuțiile necesare plății pensiilor. Întrebându-se ce s-a urmărit prin această dezinformare, Stan a declarat următoarele: „Ce altceva se încearcă a se trece sub tăcere, scontându-se că suntem prea osteniți de grijile cotidiene, pentru a mai avea memoria activă? Ca un fost membru al Guvernului României, care și-a asumat coordonarea și implementarea programelor PSAL I și PSAL II, în numele dezideratului unei « economii de piață eficiente », este în bună parte responsabil de deciziile privind abandonarea prelucrării minereului de cupru la Zlatna și Baia Mare, respectiv producerea cuprului pur, în concentrație de peste 99%. În urma acestei decizii catastrofale, minereul de cupru a fost extras în stare brută, cu subvenție de patru dolari la un dolar valoare, minereu furnizat unor S.R.L.-uri pentru a-l exporta. Prejudiciile cauzate în acest fel sunt la dimensiuni de subminare economică a statului, în înțelegere cu centre de decizie externe, ceea ce întrunește conținutul material și intențional al infracțiunii de trădare, pentru care cetățeanul Traian Băsescu va fi, cât de curând, chemat să răspundă. Peste 40 de ani, când vor fi accesibile arhivele Serviciului Român de Informații create până în anul 2000, inclusiv, posteritatea o să afle cum agenția de evaluare și implementare a PSAL I și II a fost ocupată cu personal incompetent, retribuit cu 72.000 dolari/an, din care o jună brunetă, succesoare în funcție a ministrului în cauză, colecta 60% pentru cel care afirma că «nu poate îndeplini obiectivele PSAL II din cauza opoziției sistemului mafiot » sau că « […] a ne agăța de un fals patriotism că pierdem băncile este complet greșit »”.

12. Compania ROMARM, căpușată de P.D.L.
În data de 22 mai 2012, Ion Stan lansa o altă acuzație grevă: numirea patronului firmei de pază Condor, Marius-Vasile Crișan, la șefia ROMARM, ce a avut ca unic scop să producă bani pentru P.D.L., căpușând compania națională. Stan afirma ca ROMARM este împinsă deliberat în faliment și se întreba dacă nu cumva într-o filială a P.D.L. și U.N.P.R. pentru operațiuni speciale ilegale. După ce a prezentat mai multe dintre mașinațiunile din industria apărării, deputatul concluziona că aceasta nu mai poate fi salvată decât dacă este „eliberată de căpușele politice și de combinațiile infracționale cu mafia transnațională a traficanților de arme”.

13. Ion Stan acuza că a fost filat în mod agresiv și ostentativ în campania electorală din vară
Într-o intervenție din 13 iunie 2012, vicepreședintele Comisiei de control al SRI a povestit în Camera Deputaților cum a recunoscut „între flori” un ofițer SRI care îl urmarea în ultima săptămână de campanie electorală din cadrul alegerilor locale din vară. „Așadar, în calitatea mea de deputat, de vicepreședinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, am devenit « obiectiv » al unei operațiuni de supraveghere tipice poliției politice. Cum era firesc, pentru a mă lămuri de ce sunt urmărit atât eu, cât și candidații U.S.L. la președinția consiliului județean și, respectiv, pentru Primăria municipiului Târgoviște, am făcut apel la profesioniști neobedienți politic, care mi-au devoalat o parte din schema P.D.L.-istă de fraudare a alegerilor locale”, a spus deputatul. El a precizat că, „în concret, în județul Dâmbovița este în desfășurare mituirea a circa 40.000 de alegători dintr-o comunitate etnică reprezentativă” și a prezentat apoi pe larg modul în care a fost gândită întreaga operațiune. La pregătirea fraudei ar fi participat mai mulţi dintre apropiații președintelui P.D.L. Dâmbovița, Florin Popescu (candidat la șefia C.J.), din fruntea structurilor poliției județene.

14. Industria de apărare este falimentată pentru satisfacerea unor interese private
Tot în data de 13 iunie, Ion Stan reclama în Camera Deputaților și faptul că modernizarea dotărilor Armatei Române este sabotată sistematic și industria de apărare este falimentată pentru satisfacerea unor interese private. În acest context, el a vorbit despre „scandaloasa și murdară afacere a rachetelor Volkhov și Hawk”, pe care a pus-o în legătură cu celebrul holding UTI GRUP, care „se afla în topul acaparării contractelor cu statul, al sponsorizărilor și cumpărării influenţelor și protecției politice. […] Cu bună știință şi reaua-credință a unor generali – directorul de program din Departamentul pentru Armamente, șeful Departamentului Armamente și superiori ai acestora, legați de Cotroceni și de mafia P.D.L.-isto-U.N.P.R.-istă din industria de apărare și afacerile internaționale cu armament -, au lansat o licitație cu caiet de sarcini dedicat, astfel ca UTI să fie singurul ofertant pentru upgradare la nivel C3 a rachetelor Hawk (care ar trebui upgradate C4!). În plus, în aranjamentul contractual este prevăzută și upgradarea C3 a rachetelor Volkhov, care sunt din fabricație la nivelul C3! Din acest fals, inclus în licitația deschisă de UM 02550 București pentru sistem C3 rachete sol-aer Hawk PIP III și SA-2 Volkhov (Anunț SEAP nr. 135411/10.05.2012 / Termen depunere oferte 26 iunie 2012), ofertantul îndoielnic și ilegal UTI ar urma să încaseze milioanele aferente lotului de rachete Volkhov, fără să miște un deget. Această licitație cu aparente de legalitate străvezii trebuie imediat stopată și restabilită legalitatea operațiunii”, cerea deputatul.

Compania UTI a fost acuzată de Ion Stan şi într-o altă intervenţie din 13 iunie, dedicată de această dată devalizării ROMARM. În acest context, social-democratul amintea, între altele, „blocarea, de către guvernările P.D.L.-iste, a preparativelor de încheiere a contractului de producţie şi furnizare a o sută de tancuri TR-85 MI, pentru care există interes din partea armatei columbiene”, şi „deturnarea Acordului de colaborare pentru realizarea transportorului blindat 8×8 SAUR 3 de către Automecanica Moreni în favoarea UTI D&SE, care nu are capacităţile şi specializările necesare, în afara angajării unor subcontractori dezmembraţi din sistemul ROMARM”.

Ion Stan a amintit multe alte nereguli constate la ROMARM, precizând la finalul înşiruirii că, „vădit sensibil la dificultăţile industriei de apărare, UTI Defense & Security Engineering, prin documentul nr. 8769 din 12 august 2011, adresat Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, din care cităm, oferă soluţia salvatoare: « Grupul de firme UTI este interesat în preluarea CN ROMARM […]. Grupul de firme UTI poate prelua întreaga companie […]. Statul își poate păstra un procent de acțiuni (25-40 %) […], rezolvându-se păstrarea interesului statului în finanțarea sectorului […] »”.

15. Mihai Răzvan Uungureanu, acuzat de implicare „controversată” în cazurile Teo Peter şi Omar Hayssam
Ultima intervenţie a lui Ion Stan în faţa colegilor din Camera Deputaţilor a fost consemnată pe site-ul instituţiei tot pe 13 iunie 2012, când vicepreşedintele Comisiei de control a adus acuzaţii extrem de grave la adresa fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, care a ocupat în trecut şi funcţiile de ministru de Externe şi de şef al S.I.E. Potrivit deputatului, atenţia de care s-a bucurat Ungureanu din partea presei „a generat şi numeroase comentarii ale cititorilor, şi nu numai ale acestora, deoarece unele comentarii rezultă a fi, indubitabil, informaţii dirijate din interiorul unor servicii secrete. De aici sau de pe meridiane îndepărtate. […]. Un astfel de comentariu readuce în atenţie circumstanţele accidentului în care a decedat Teo Peter şi ne dezvăluie că autorul uciderii din culpă nu a fost soldatul american, ci fiul, minor şi beat, la volanul bolidului, al primului demnitar al Ambasadei S.U.A. la Bucureşti. Soldatul, protagonistul unei relaţii sexuale cu o minoră, fiica unui membru al Consulatului S.U.A., a fost determinat să preia fapta asupra sa. Dar, pentru asta, martorul-cheie trebuia «să nu mai fie găsit». Mihai-Răzvan Ungureanu, de la cârma M.A.E. şi a S.I.E., a făcut tot ce trebuia ca martorul să nu fie identificat şi prezent la proces, iar urmarea a fost nedovedirea nu atât a acuzaţiilor, cât mai ales a persoanei care s-a aflat la volan în momentul producerii accidentului”, a declarat Ion Stan.
„Complicitatea la o astfel de operaţiune nu i-a creat oare niciun fel de dependenţă sau a fost tocmai consecinţa firească a unei dependenţe anterioare?!”, s-a întrebat social-democratul. Potrivit acestuia, desemnarea lui Ungureanu ca prim-ministru „a fost o « mutare în plic » primită de Traian Băsescu de la lobbyistul Lockheed Martin, Chevron, Gold Corporation, Roman Cooper etc., acreditat pe lângă chiriaşul Palatului Cotroceni. Acesta, la rândul său, înglodat în angajamente de trădare în favoarea protectorilor externi”.

„Pe seama speranţelor învestite în această sugativă politică, avidă de putere, onoruri şi avere, Chevron i-a impus să contracteze creditele pentru acoperirea riscurilor de mediu, iar Roman Cooper i-a cerut o perioadă de graţie, în care să fie scutită de taxe şi impozite, plus o serie de garanţii şi alte facilităţi. În weekendul de 1 mai, prim-ministrul cenzurat a fost convocat la Neptun. Oficial, de Traian Băsescu, neoficial, de lobbyistul anterior menţionat, prilej cu care Băsescu şi Ungureanu au fost sever reevaluaţi, ca elemente de sprijin al intereselor companiilor străine amintite, reamintindu-li-se că sunt pasibili de executare politică silită, fiecare după cât li s-a transferat în conturile ce pot fi imediat descărcate la zero”, a mai afirmat vicepreşedintele Comisiei de control al S.R.I.

În continuarea intervenţiilor sale, el a făcut referire şi la cazul Hayssam : „Un alt comentariu readuce în actualitate, cu un consistent supliment de informaţii, relatările publicate ale fostului procuror Ciprian Nastasiu în legătură cu faptul că Mihai-Răzvan Ungureanu a facilitat vizitarea în detenţie a lui Omar Hayssam de către avocatul Mordechai Tzivin. « Comentatorul » ne precizează că vizita fără martori a avocatului Mordechai Tzivin a fost anterior pregătită, prin defectarea instalaţiilor de interceptare pe care S.R.I. le montase în celula-rezervă de spital a teroristului Omar Hayssam, defecţiune care a constituit subiectul unor reproşuri foarte dure pe care răposatul Radu Alexandru Timofte, directorul S.R.I., le-a adresat, fără perdea, atât adjunctului său, generalul ing. Dumitru Zamfir, cât şi ministrului de Interne, Vasile Blaga, şi chestorului-şef Virgil Ardelean, şeful lui Doi ş-un sfert, autorul comanditar al defectării instalaţiei, dar şi al mutării teroristului într-o altă celulă, în eventualitatea că S.R.I. ar interveni pentru remedierea defecţiunii, ceea ce s-a şi întâmplat. Prin recenta scurgere de informaţii, generată de comentator, ni se confirmă zvonul, care devine astfel o ştire, că Mihai Răzvan Ungureanu, parte a operaţiunii de exfiltrare a agentului Omar Hayssam din România, avea cunoştinţă de faptul că în timpul vizitei securizate a avocatului s-a perfectat aranjamentul falsificării rezultatelor analizelor medicale, în vederea eliberării teroristului sub pretextul fazei terminale a bolii de care nu suferea. Niciun astfel de serviciu nu poate rămâne nerăsplătit. Chiar cu cetăţenia unui stat care întotdeauna îşi recuperează agenţii şi nu-şi extrădează supuşii”, a afirmat Ion Stan.

„Posibilitatea ca Mihai Răzvan Uungureanu să aibă dublă cetăţenie ne reaminteşte de o altă scurgere de informaţii, dirijată pe calea « comentariilor », şi anume similitudinile sale de C.V. cu Horia Roman Patapievici. Şi unul, şi altul au fost impuşi atenţiei opiniei publice internaţionale pe seama unor scandaluri regizate de un notoriu agent al F.S.B.-ului, constând în provocări diversioniste de compromitere a Serviciului Român de Informaţii. La fel ca şi în cazul ascendenţilor lui Patapievici, şi ascendenţii lui Ungureanu sunt suspectaţi a fi « fantome » cu biografii de împrumut, adică oameni ai aparenţelor create de serviciile secrete, pentru înşelarea adversarilor în ale căror elite sunt infiltraţi şi naturalizaţi”, a adăugat deputatul.

Notă : Redacţia mulţumeşte domnului Cornel Nistorescu pentru amabilitatea acordului de publicare a materialelor în Revista ART-EMIS. Textele prezentate au apărut în ziarul Cotidianul, ediţiile din 6 august 2018 (Cornel Nistorescu), respectiv 26 noiembrie 2012 (Vlad Dumitraş), republicat la 6 august 2018, după decesul fostului deputat Ion Stan.

––––––––––––––-
[1] https://www.cotidianul.ro/tragedia-lui-ion-stan/
[2] https://www.cotidianul.ro/ion-stan-un-caz-de-executie-politica/

Sursa: www.art-emis.ro

Share on Facebook

Tweet

Follow us