După Spania și căpșunarii români, Ciucă și șleahta sa de liberali au descins la Paris
Însoțit de cel mai odios și mai scârbavnic liberal care a reprezentat România vreodată pe undeva, Rareș Bogdan, bulgărele de noroi sulfuros de neșters de pe obrazul presei românești, ridicolul general rezervist, Nicolae Ciucă a descins la Paris în mijlocul diasporei românești de acolo, ceva mai sclivisită decât aceea a căpșunarilor români din Spania. Incult și stupid precum o impenetrabilă noapte polară, Ciucă a dorit cumva să adecveze cârnații, de-i știa el de la popota regimentului unde l-a înțărcat mă-sa cătană, cu spațiul cultural parizian, loc de refugiu pentru mărimile culturale ale secolului trecut.
Înarmat cu vreun script al vreunei ordonanțe de-a sa, care i-o fi căutat pe Wikipedia lista cu marile nume ale culturii românești care au marcat cultura universală din profunzimile Parisului, Ciucă s-a apucat să se înșire pe sine alături de acei coloși, vezi Doamne! că toți or fi trecut pe la catedrala ortodoxă din capitala Franței ca și el. Și s-a simțit cătana rubicondă liberală precum aceia, chiar dacă numai din perspectivă ortodox-geografică.
Căci despre deschiderea culturală a creierului său sărăcăcios nu poate fi vorba despre nicio alăturare cu aceia, lui lipsindu-i organul cunoașterii și facultatea intelectului, deopotrivă.
A dat-o însă pe ortodoxie, cum a dat-o pe modestie călătorind cu trenul prin Spania, crezând probabil că biserica aceasta i-a unit pe acei giganți ai culturii universale, evident o imensă prostie pe care numai Ciucă este capabil a o zămisli.
Ciucă s-a alăturat pe sine lângă coloșii culturii, sperând probabil la vreo contaminare culturală prin simpatie
„Tot așa, în Paris, la Catedrala „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail”, comunitatea românească se adună săptămână de săptămână. Este un lăcaș foarte vechi, construit între 1475-1485 și cumpărat de statul român în 1882, pentru a găzdui Catedrala Mitropolitană a Europei Occidentale.
M-am bucurat să fiu și eu astăzi printre românii stabiliți în capitala Franței și în împrejurimi, cu atât mai mult cu cât este o zi atât deosebită pentru credincioși: Lăsata secului, cum o numim popular. Un loc cu o energie aparte, în care își găseau liniștea – și, poate, inspirația – personalități definitorii ale culturii noastre din exil, precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Virgil Gheorghiu, Constantin Brâncuși, Anna de Noailles ori Sergiu Celibidache.
Apreciez și îi sunt recunoscător Înaltpreasfințitului părinte Iosif, arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale, pentru tot ce face aici pentru comunitatea noastră. La slujba pe care a oficiat-o au participat peste 400 de români, nu doar din țară, dar și din Republica Moldova și Ucraina(sic! Asta, după ce i-a trădat pe românii din Ucraina acceptând fără să crâcnească oprimarea lor de către tiranul de la Kiev, care le-a interzis dreptul la cultură românească și la limbă maternă, trimițându-i în schimb să fie măcelăriți pe frontul de est! N.n.). L-am asigurat pe Înalt Preasfinția Sa – dar și pe toți românii prezenți aici – că promovarea și protejarea valorilor și tradițiilor românești, în țară sau peste hotare, rămâne o prioritate pentru noi.” a postat ipocrit Nicolae Ciucă pe pagina sa de socializare, preluat de Știri pe Surse.
Cu nesfârșită silă, fără comentarii!
Libiu Mateescu
