Pe 20 martie, la ora 5.06, a început primăvara astronomică. Astăzi este şi Ziua Internaţională a Astrologiei

La momentul echinoctiului de primavara, Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera sudica a sferei ceresti in cea nordica.
Atunci cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina egalitatea duratei zilei cu cea a noptii, indiferent de latitudine. Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest.
Incepand de la aceasta data, durata zilei va fi in continua crestere, iar cea a noptii in scadere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc momentul solstitiului de vara, atunci cand va fi cea mai mare zi si cea mai scurta noapte.
La momentul echinoctiului de primavara, ziua este mai lunga decat noaptea cu 15 minute. Acest lucru se intampla pe de o parte din cauza ca soarele nu este un simplu punct luminos ci un disc.
Marginea discului solar incepe sa lumineze cand centrul lui inca nu a ajuns la orizont, iar la apus, marginea discului solar inca mai lumineaza cand centrul lui a trecut deja sub linia de orizont.
De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.
Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers. În aceste regiuni, echinocţiul marchează începutul toamnei astronomice.
Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte şase luni.
Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Share on Facebook

Tweet

Follow us