Economia romaneasca,
Increderea strainilor in cadere libera
Valoarea investitiilor straine de anul trecut a fost de aproape 2,6 miliarde euro, cu 25,5% mai putin decat in 2009, conform datelor BNR. Pe langa importanta investitiilor pentru economie, nivelul banilor intrati in tara pentru afaceri mai reprezinta si gradul de incredere pe care strainii il au in mediul de afaceri local. Grad care a ajuns, astfel, la un sfert fata de 2008, cand investitiile au fost de 9,5 miliarde euro.
Investitiile straine directe sunt privite, de regula, ca modalitate de acoperirea a deficitului de cont curent (diferenta dintre banii intrati in tara si cei iesiti). Se scapa, astfel, din vedere importanta investitiilor pentru cresterea economica.
Romania are nevoie de bani pentru a iesi din recesiune. Bani care sunt asteptati din mai multe zone: sectorul public, sectorul privat intern si sectorul privat extern. De la autoritati, adica zona publica, asteptarile sunt inutile, guvernul nu are bani nici de cheltuieli curente. Sectorul privat intern nu prea are de unde lua bani, atata timp cat bancile nu au de gand sa caute afacerile de viitor, pe care sa le si finanteze. Si ramane sectorul privat extern, ale carui investitii au o valoare adaugata mare pentru economia noastra.
De altfel, atunci cand am avut investitii straine mari am avut si crestere economica pe masura. Ca in 2008, cand PIBul a urcat de 7%. De atunci mergem in jos si nici 2011 nu pare sa dea semne de revenire. Aceasta si pentru ca efectul unei investitii nu este imediat, fiind necesara o perioada de maturizare inainte de a produce profit. Iar in 2010 doar 2,04 miliarde euro au fost participatii la capital, restul de 556 milioane euro fiind credite intra-grup.
Deficitul de cont curent a fost, anul trecut, de 5,15 miliarde euro, in crestere cu 5% fata de 2009, fiind acoperit doar in proportie de 50,3% de investitiile straine directe. Principalul dezechilibru a fost tot deficitul comercial, importul de bunuri si servicii fiind cu 9,46 miliarde euro mai mare decat exporturile, conform INS. Un ajutor important a venit tot de la muncitorii romani din strainatate, care au trimis in tara 2,4 miliarde euro, suma aproximativ egala cu cea din 2009.
Printre putinii indicatori cu o evolutie pozitiva este cel al deficitului comercial. La exporturi de 37,25 miliarde euro si impozturi de 46,71 miliarde euro, acesta a ajuns la 9,46 miliarde euro. In scadere cu circa 0,5 miliarde euro fata de 2009. Problema este ca o revenire a economiei duce la majorarea importurilor, prin necesarul de tehnologie si produse. Ceea ce inseamna ca trendul se va inversa daca nu vor fi gasite modalitati de reducere a importurilor pentru consum, inclusiv alimente.
Indiferent cum abordam problema ISDurilor si a deficitelor tot la autoritati ajungem. Romania se afla in competitie directa cu vecinii sai pentru atragerea investitiilor. Iar in prezent tara noastra nu mai are niciun avantaj. Nivelul salariilor este in continuare redus, mai mic decat in Ungaria, dar mai mare decat in Bulgaria, Serbia, Republica Moldova. Mai mult, costurile fortei de munca din punctul de vedere al taxelor si impozitelor este mult mai mare decat in Bulgaria, spre exemplu, care are taxe si impozite la jumatate fata de noi. Cota unica este, de asemenea, mai redusa la vecini.
Investitorii straini cer predictibilitate fiscala. Nu avem. Cer infrastructura pentru zonele de productie si transport. Nu avem. Cer stabilitate legislativa si tratament corect din partea autoritatilor. Nu avem. Avem, in schimb, birocratie. Si chiar daca reforma si conditiile par mai bune in Romania, investitorii prefera totusi Ungaria. Dupa cum arata un raport al Barclya’s Capital, citat de Mediafax.
Greu de crezut, in aceste conditii, ca vom reusi sa atragem mai multe investitii straine sau sa avem crestere economica. Incoerenta si incompetenta autoritatilor se va vedea cel mai bine anul acesta. Pentru ca au trecut degeaba zece ani de cand am inceput sa crestem, tot nu am reusit sa ajungem la un cod fiscal stabil, o birocratie redusa la minimum si un tratament corect al tuturor actorilor economici.
