Emil Constantinescu i-a scris lui Barroso
Fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu i-a trimis o scrisoare lui Jose Manuel Barroso, presedintele CE. Intr-un text destul de larg fostul presedinte al Romaniei vorbeste pe larg despre faptul ca U.E risca sa devina ,,un instrument de impunere a unor conditii care vizeaza libertatea de alegere democratica a forurilor de conducere nationale”, despre faptul ca aproape nici o tara europeana nu are nevoie de cvorum pentru demiterea presedintelui, ca liderii Comisiei Europene par a sprijini niste presedinti, mai ales in estul Europei, docili, desi corupti si santajabili si ca interventia brutala a forului European amintit a provocat pentru prima data in Romania un lucru pe care nici securistii nici toti cei care nu iubesc democratia nu l-au reusit in ultimii douazeci de ani: un inceput de current anti-european.
Redam mai jos fragmente din scrisoarea fostului presedinte al Romaniei.
,,Stimate domnule presedinte Barroso,
Va scriu in calitate de fost presedinte al Romaniei intre 1996-2000 si de lider al societatii civile si al opozitiei democratice anticomuniste si proeuropene in perioada 1990-1996, pentru a-mi exprima ingrijorarea fata de modul in care au fost afectate interesele politice, economice si financiare ale Romaniei prin pozitia adoptata de Comisia Europeana fata de schimbarile politice din Romania din luna iulie 2012. (…)
Ceea ce ma preocupa insa cel mai mult este invocarea incalcarii principiilor juridice si etice europene. Fata de modul in care a fost abordat acest episod ma ingrijoreaza acum mai mult modul in care sunt respectate aceste principii la nivelul de conducere al Uniunii Europene. Ca unul care, impreuna cu Lech Walesa, Tadeusz Mazowiecki, Vaclav Havel, Arpad Goncz, Jelio Jelev, Vytautas Landsbergis, Martin Laar, am participat la elaborarea si constructia proiectului integrarii fostelor state comuniste din Europa Centrala si de Est in Uniunea Europeana, va marturisesc ca am vazut Uniunea Europeana ca o structura politica de cooperare si intelegere reciproca in scopul realizarii unor obiective comune privind securitatea, progresul economic si statul de drept si nu ca un instrument de impunere a unor conditii care vizeaza libertatea de alegere democratica a forurilor de conducere nationale. Imi pun intrebarea daca la nivelul Comisiei Europene exista preocuparea pentru o cunoastere mai profunda a particularitatilor legislative, sociale si culturale din noile state membre UE din Europa Centrala si cata incredere putem avea in dialogul Comisiei Europene cu diferite componente ale societatii civile daca in cazul evenimentelor recente din tara noastra cativa agenti de influenta au putut determina, utilizand unele ziare influente din Occident, o reactie disproportionat negativa asupra unor evenimente scoase din context sau care pur si simplu nu au existat in realitate. (….)
Va atragem atentia, domnule presedinte, ca in aceasta privinta Constitutia Romaniei nu contine nicio prevedere legata de indeplinirea unui cvorum de participare sau de aprobare, astfel incat orice decizie legislativa in aceasta materie nu poate fi neconstitutionala. Daca ne raportam la standardele din celelalte tari ale Uniunii Europene care nu pot fi conform raportului (pag.3) inferioare celor cerute Romaniei, este evident ca o asemenea cerinta nu se regaseste in majoritatea legislatiilor tarilor Uniunii Europene. Constitutia Germaniei nu prevede institutia referendumului. In Lituania, presedintele Rolandas Paksas a fost demis de catre Parlament in anul 2004 fara referendum. Mai multe tari din UE: Bulgaria, Italia, Malta, Letonia, Polonia, Portugalia, Ungaria legifereaza un referendum fie consultativ fie legislativ, in general fara conditionarea unui cvorum aprobativ, iar atunci cand o fac acesta este unul inferior celui de 50% (Ungaria 25%, Danemarca 40%) dar doar pentru amendamentele constitutionale. Constitutia Austriei, din care s-a inspirat si Constitutia Romaniei, prevede un referendum pentru demiterea presedintelui si pasi asemanatori celor prevazuti si respectati in Romania fara a se cere insa un cvorum. Intr-o asemenea situatie, un punct de reper nu poate fi decat expertiza furnizata de Comisia Europeana pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia) careia Consiliul Europei i-a solicitat un aviz pentru cazul in speta. Recomandarea facuta de catre aceasta in Codul de bune practici in materie de referendum este ca nicio hotarare sa nu fie luata prin cvorum deoarece un cvorum de participare (un procentaj minim) determina interesul opozitiei de a se abtine mai degraba decat sa voteze impotriva lui. Or, mai constata Comisia de la Venetia, incurajarea fie a abtinerii de la vot, fie a impunerii punctului de vedere a minoritatii nu este sanatoasa pentru democratie. (….)In fapt, primul ministru al Guvernului roman a cedat in fata presiunilor Comisiei Europene, acceptand toate recomandarile facute in partea finala a Raportului. Presedintele interimar Crin Antonescu a procedat la fel, pentru a evita orice suspiciuni de incalcare a principiilor democratiei. Imi permit insa sa va atrag atentia ca in cazul in care referendumul care va avea loc peste cateva zile, in 29 iulie, nu se va realiza cu cvorumul impus dar o mare majoritate se va pronunta pentru demiterea presedintelui, se va crea o situatie de criza politica extrema si responsabilitatea Comsiei Europene nu va putea fi evitata. (….)
Domnule presedinte Barroso,
Nu imi este foarte clar care au fost ratiunile interventiei in favoarea presedintelui suspendat, dar daca acestea provin din dorinta de a sprijini in noile state membre ale UE sefi de stat docili in fata unor masuri luate de Comisia Europena, chiar daca ei sunt santajabili prin actele lor de coruptie sau prin derapajele de la democratie, mi se pare un lucru grav. La fel de periculoase mi se par si judecatile partizane in functie de interesele diferitelor grupuri ideologice din Parlamentul European. Nu aceasta este Europa pe care familia sefilor de stat din ultimul deceniu al secolului XX am visat-o. Nu aceasta este Europa pentru care peste 1.000 de romani si-au dat viata in lupta cu trupele dictatorului Ceausescu in decembrie 1989. Nu aceasta este Europa pentru care cetatenii Romaniei au indurat in timpul mandatului meu de presedinte cumplite suferinte pe langa care privatiunile actualei crize par minore.
Odata cu alegerea mea ca presedinte al Romaniei, a incetat orice monitorizare de catre Consiliul Europei a Romaniei pentru ca noi ne-am asumat atunci toate reformele necesare, inclusiv costurile lor, respectand strict legislatia Uniunii Europene, chiar daca ea nu era inca in vigoare in Romania, dupa cum mi-am asumat toate obligatiile ce reveneau statelor NATO, chiar daca nu faceam parte din organizatie. Acum, cand suntem membri cu drepturi depline ai UE, dorim sa fim tratati ca atare, respectandu-ni-se toate drepturile si mai ales demnitatea, asa cum si noi respectam drepturile si demnitatea celorlalte state, precum si eforturile remarcabile ale Comisiei Europene de a promova interesul comun si prestigiul UE in lumea contemporana.
In ultimii 20 de ani cetatenii Romaniei s-au plasat in toate sondajele la nivel european pe primul loc la gradul de incredere in Uniunea Europeana. Nici neocomunistii, nici fosta Securitate, nici extremistii nationalisti n-au reusit sa creeze un cat de mic curent anti-european sau anti-NATO. Daca in aceste zile de iulie acest curent anti-european, care a aparut deja, se va dezvolta datorita unei imixtiuni perceputa ca aroganta impotriva vointei populare, ca unul care mi-am dedicat intreaga activitate si viata idealului european, voi fi primul care voi regreta”.
Iulian Rinder
