Rezoluția 1749/2010 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Înainte de escrocheria cu covidul au existat escrocheriile cu gripa aviară (2006) și gripa porcină (2009-2010). Respectivele escrocherii n-au izbutit așa de bine precum cea cu covidul, dar au creat prilejul unor câştiguri de miliarde pentru industria farmaceutică și sistemul sanitar.
Industria farmaceutică, în cârdăşie cu Organizația Mondială a Sănătății, a încercat și atunci acest model de afaceri bizuit pe înfricoșarea publicului cu primejdia unei pandemii și impunerea vaccinării în masă a populației. În 2020 am avut doar o repetare a tehnicilor folosite deja anterior, dar perfecționate între timp. Principala perfecționare a constituit-o introducerea cenzurii, conform recomandărilor adoptate în octombrie 2019 la simularea unei pandemii făcută la Universitatea americană „John Hopkins”: Eveniment 201 ‒ exercițiu ficțional organizat de Centrul pentru Securitatea Sănătății (CHS) de la Universitatea Johns Hopkins în octombrie 2019, în colaborare cu Forumul Economic Mondial și Fundația Bill & Melinda Gates, în care se simula o pandemie mondială provocată de un nou coronavirus (video).

În 2009, Organizația Mondială a Sănătății a modificat definiția pandemiei, ceea ce a îngăduit să se declare pandemia de gripă porcină (H1N1). S-a folosit tot o propagandă de pornografie a fricii pentru a convinge guvernele să treacă la vaccinare în masă. În România, vaccinarea în masă împotriva gripei porcine nu s-a produs datorită opoziției lui Vasile Astărăstoae, care era pe atunci președintele Colegiului Medicilor și rector al Universității de Medicină din Iași. Dar escrocheria gripei porcine a ieșit la iveală, după niște miliarde cheltuite de guverne pentru combaterea ei și pentru care nimeni n-a fost găsit răspunzător.
În 24 iunie 2010, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei adopta Rezoluția 1749, în care se arătau unele nereguli constatate la gestionarea pandemiei de gripă porcină (H1N1 e codificarea virusului). Rezoluția a fost adoptată după raportul parlamentarului britanic Paul Flynn din grupul socialist, raport care poate fi de asemenea citit pe site-ul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Inițiativa investigării felului cum s-a gestionat gripa porcină a venit de la parlamentarul german Wolfgang Wodarg, medic specialist în epidemiologie, care depusese în decembrie 2009 o moțiune cu titlul „Pandemii false ‒ o amenințare pentru sănătate”.

Rezoluția aceasta, deși adoptată oficial, a rămas un document de sertar, iar când a început escrocheria covid, problemele semnalate acolo s-au repetat, dar cei care au urmărit iar să le semnaleze n-au mai fost tolerați, ci s-a declanșat împotriva lor o campanie de ponegrire și cenzură.

Prezentăm mai jos textul Rezoluției 1749 din 24 iunie 2010 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei:

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Gestionarea pandemiei H1N1: E nevoie de mai multă transparenț
Rezoluția 1749 (2010)
Adoptată la a 26-a sesiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în 24 iunie 2010

1. Adunarea Parlamentară este îngrijorată de modul în care a fost gestionată pandemia de gripă H1N1, nu doar de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ci și de autoritățile sanitare competente atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național. Este deosebit de îngrijorată de unele dintre urmările deciziilor luate și ale sfaturilor date care duc la denaturarea priorităților serviciilor de sănătate publică din Europa, risipa de sume mari de bani publici și temeri nejustificate cu privire la riscurile pentru sănătate cu care se confruntă publicul european în general.

2. Adunarea constată că au fost identificate deficiențe grave în ceea ce privește transparența proceselor de luare a deciziilor legate de pandemie care au generat îngrijorări cu privire la posibila influență a industriei farmaceutice asupra unora dintre deciziile majore legate de pandemie. Adunarea se teme că această lipsă de transparență și responsabilitate va avea ca rezultat o scădere a încrederii în sfaturile oferite de marile instituții de sănătate publică. Acest aspect se poate dovedi dezastruos în cazul unei viitoare boli cu anvergură pandemică, care se poate dovedi a fi mult mai severă decât gripa H1N1.

3. Adunarea reamintește activitatea sa anterioară privind buna guvernare în sectorul sănătății publice în statele membre ale Consiliului Europei, în special Recomandările 1725 (2005) privind Europa și gripa aviară ‒ măsuri preventive în domeniul sănătății și 1787 (2007) privind principiul precauției şi managementul responsabil al riscului. În Recomandarea 1908 (2010) privind lobby-ul într-o societate democratică (codul european de conduită privind lobby-ul), Adunarea a remarcat că lobby-ul nereglementat sau secret poate fi un pericol și poate submina principiile democratice și buna guvernare.

4. Ca aspect constructiv, Adunarea salută procesele de revizuire și evaluare privind gestionarea crizei H1N1 lansate recent sau pe cale de a fi lansate de către OMS, instituțiile europene care se ocupă de probleme de sănătate și o serie de guverne și parlamente naționale. Adunarea îndeamnă toate părțile implicate să continue și să consolideze dialogul dintre instituțiile de sănătate publică la toate nivelurile și să organizeze schimburi mai regulate în viitor privind buna guvernare în domeniul sănătății.

5. În pofida dorinței OMS și a instituțiilor europene de sănătate în cauză de a intra în dialog și de a efectua o revizuire a modului de gestionare a pandemiei, Adunarea regretă serios că acestea nu au fost dispuse să împărtășească unele informații esențiale, în special să publice numele și declaraţiile de interese ale membrilor Comitetului de Urgență al OMS și ai organismelor consultative europene relevante implicate direct în recomandările privind gestionarea pandemiei. În plus, Adunarea regretă că OMS nu a procedat rapid pentru a-și revizui sau reevalua poziția cu privire la pandemie și riscurile reale pentru sănătate implicate, în ciuda dovezilor copleșitoare că gravitatea pandemiei a fost mult supraestimată de OMS la început. În plus, Adunarea regretă atitudinea extrem de defensivă adoptată de OMS, fie în ceea ce privește refuzul de a accepta modificarea definiției unei pandemii, fie lipsa de dorință de a-și revizui prognoza asupra pandemiei.

6. Având în vedere preocupările larg răspândite cu privire la gestionarea pandemiei de H1N1, Adunarea solicită autorităților de sănătate publică la nivel internațional, european și național ‒ și în special OMS ‒ să abordeze într-o manieră transparentă criticile și neliniștea ridicate în cursul pandemia H1N1, prin:

• Revizuirea termenilor de referință ai organelor lor de conducere și ai organismelor consultative speciale, acolo unde este cazul, pentru a asigura cea mai mare transparență și cel mai înalt nivel de responsabilitate democratică cu privire la deciziile de sănătate publică;
• Convenirea în mod transparent asupra unui set comun de definiții și descrieri privind pandemiile de gripă, care implică o expertiză din mai multe domenii, pentru a genera o înțelegere coerentă la nivel mondial a unor astfel de evenimente;
• Revizuirea și actualizarea îndrumărilor existente privind colaborarea cu sectorul privat sau pregătirea unor astfel de îndrumări acolo unde acestea lipsesc, pentru a se asigura că:
  • Se ia în considerare o gamă largă de expertiză și opinii, inclusiv opiniile contrare ale experților particulari și opiniile organizațiilor neguvernamentale;
  • Declarațiile de interese ale experților implicați sunt făcute publice fără excepție;
  • Organizațiile externe colaboratoare sunt obligate să indice legăturile lor cu lideri de opinie cheie sau alți experți susceptibili de a fi supuși riscului de conflicte de interese;
  • Toate persoanele la care există conflicte de interese sunt excluse din procesele importante de luare a deciziilor;
• Îmbunătățirea strategiilor de comunicare legate de problemele de sănătate publică prin luarea în considerare a contextului social actual marcat de un nivel ridicat de acces la noile tehnologii și prin colaborarea strânsă cu mass-media pentru a evita senzaționalismul și sperietura în domeniul sănătății publice;
• Pregătirea pentru viitor a unui mod întemeiat de folosire corespunzătoare a principiului precauției în probleme de sănătate, inclusiv prin pregătirea unor strategii de comunicare pe deplin transparente și a unor măsuri de educație și formare care să le însoțească;
• Împărtășirea rezultatelor proceselor de evaluare a pandemiei de gripă H1N1 în modul cel mai transparent și cuprinzător posibil între toate părțile interesate, inclusiv OMS, instituțiile europene (Uniunea Europeană și Consiliul Europei), guvernele și parlamentele naționale, organizațiile neguvernamentale şi publicul european în ansamblu, pentru a învăța din această experiență, pentru a se asigura că este asumată responsabilitatea pentru orice greșeli săvârșite și pentru a restabili încrederea în deciziile și sfaturile de sănătate publică.

7. În plus, Adunarea invită OMS și, după caz, instituțiile europene de sănătate implicate, să se angajeze în schimburi mai regulate de informații pe plan european cu privire la problematica bunei guvernări în sectorul sănătății prin:

• Participarea la dezbateri mai regulate pe teme legate de buna guvernare în domeniul sănătății în cadrul Adunării Parlamentare;
• Contribuție activă la activitatea interguvernamentală întreprinsă la nivelul Consiliului Europei privind buna guvernare în sectorul sănătății publice.

8. Adunarea cheamă de asemenea statele membre:

• Să folosească mijloacele de control democratic prin sistemele de guvernare interne ale OMS și ale instituțiilor europene, pentru a se asigura că această rezoluție este pusă în aplicare în mod corespunzător;
• Să înceapă procese de revizuire critică la nivel național dacă nu au făcut-o deja;
• Să dezvolte sisteme de garanții împotriva influenței nejustificate a intereselor personale, dacă nu au făcut deja asta;
• Să asigure finanțare stabilă pentru OMS;
• Să ia în considerare înființarea unui fond public care să susțină cercetarea independentă, studiile și consultanța de specialitate, eventual finanțat printr-o contribuție obligatorie din partea industriei farmaceutice;
• Să se asigure că sectorul privat nu obține profit necuvenit din temerile legate de sănătatea publică și că nu i se permite să fie scutit de răspunderi cu scopul de a privatiza profiturile, dar în același timp împărțind riscurile. Pentru a evita acest aspect, statele membre ar fi necesar să fie pregătite să elaboreze și să implementeze linii directoare naționale clare pentru relațiile cu sectorul privat și să coopereze între ele în negocierile cu corporațiile internaționale ori de câte ori este necesar.

9. Adunarea invită parlamentele naționale să sprijine politicile naționale care vizează îmbunătățirea sistemelor de guvernare în domeniul sănătății publice și să se asigure că sunt implicate în procesele naționale relevante de revizuire și de elaborare a politicilor pentru a garanta cea mai înaltă responsabilitate democratică posibilă.
10. În cele din urmă, Adunarea invită industria farmaceutică, inclusiv corporațiile și asociațiile, să își revizuiască propriile reguli de funcționare în ceea ce privește cooperarea cu sectorul public pentru a asigura cel mai înalt grad de transparență și responsabilitate socială atunci când este vorba de probleme majore de sănătate publică.

Sursa: yogaesoteric.net

Share on Facebook

Tweet

Follow us