Este PARTIUM o PROVINCIE ungureasca?

De cate ori are prilejul, pastorul raspopit Tokes Laszlo rosteste cu gura plina,referindu-se la Ardealul de Nord, o expresie care ii deruteaza si pe maghiari: Partium! Adica acest sovin iredentist n-a vrut sa recunoasca niciodara Statul Roman,facand trimitere doar la fostele regiuni austro-ungare !

Putem afirma, cu deplin temei, că denumirea Partium nu are nimic a face cu o regiune istorică românească, de aproape 100 de ani folosirea denumirii fiind caduca. Doar privită prin prisma realităţilor istorico-politice maghiare ea poate fi înţeleasă ca o regiune, care a aparţinut iniţial, în Evul Mediu, regatului Sfântului Ştefan şi apoi a fost anexată Principatului Transilvaniei, dar cu un statut juridico-administrativ neclar şi schimbător.  

Am văzut că Partium-ul se referea la o stare juridică din preajma anului 1540, când comitate de la Est de Tisa, care au aparţinut defunctului regat medieval al Ungariei, au fost transferate voievodatului Transilvaniei şi cu care în anii următori va forma Principatul Autonom al Transilvaniei.

Termenul a fost utilizat în continuare cu o semnificaţie juridică, dar de facto el nu mai făcea trimitere la realităţi din teren. Doar în foarte puţini ani, nucleul acestei regiuni, care aparţinea de jure principatului Transilvaniei şi era format din comitatele Sătmar şi Bihor, a fost administrat unitar.  

Apoi, aceste comitate au fost reîncorporate, începând din secolul al XVIII-lea, administraţiei austriece şi pe urmă celei ungare de la Buda,dar nu ca o regiune comuna, ci împreună cu celelalte unităţi administrativ-teritoriale din întreg cuprinsul Ungariei. Deci, ca realitate istorico-juridică, Partium-ul nu a funcţionat decât 150 de ani, pe perioada Principatului, însă în acest interval, comitatele care-l formau au fost stăpânite fie de austrieci, fie de otomani şi, cu puţine excepţii, de principii Transilvaniei (Bihorul cel mai mult).

 Aşadar, Partium-ul n-a reuşit să formeze,sa coaguleze o conştiinţă istorică comună în rândul românilor si nici chiar a multor unguri, ci a fost utilizat numai ca un termen politico-juridic. Spre deosebire de alte provincii/regiuni istorice româneşti, cum ar fi Banatul, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Bucovina etc., care au fost administrate de-a lungul timpului în chip unitar (vezi banul Olteniei, al Banatului, administraţia otomană din Dobrogea, administraţia habsburgică în Bucovina ş.a.) şi care au împărtăşit timp îndelungat aceleaşi valori culturale, folclorice şi religioase, înrădăcinând şi fortificând conştiinţa identitară.

Partium-ul nu s-a putut impune nici macar asa în conştiinţe, ca o provincie cu individualitate proprie .  El poate fi desemnat, cel mult, ca o arie geografică ,nesemnificativa politic, întinsă de la Tisa până la Munţii Apuseni şi care în Geografia României , apare ca regiune de Nord-Vest. Însă, românii din acest areal ştiau că sunt bănăţeni, crişeni, moroşeni, oşeni etc., cu alte cuvinte se individualizau după tradiţie şi loc.

Faptul se reflectă cel mai bine în infranimele derivate din aceste realităţi: există foarte răspândit numele Crişan, Bănăţean, Moroşan, Oşanu etc..  În acest mod se explică, o dată în plus, de ce în cultura şi tradiţia românească există provinciile Crişana, Maramureş, Banat etc., şi nu, „Partium sau Părţile Ungurene”…