Eurobarometru: se simt romanii europeni ?
Doar 51% dintre romani declara ca se simt cetateni europeni, plasandu-se alaturi de tari cu cel mai scazut grad de identificare cu aceasta calitate ca Marea Britanie – 48%, Bulgaria – 47% si Grecia – 46%, se arata in ultimul Eurobarometru, realizat la cererea Comisiei Europene pe baza unor date culese in noiembrie 2012. Potrivit sondajului, state cu procente de peste 70% sunt Estonia si Spania – 73%, Danemarca si Polonia – 74% iar cel mai inalt grad de identificare cu calitatea de cetatean european il intalnim in tari ca Luxemburg – 87% si Finlanda – 78%. Una dintre concluziile sondajului este ca "politica de criza (definita prin masuri de austeritate si politici structurale) i-a determinat pe romani sa trateze cu scepticism valorile legate de realizarile Uniunii Europene".
Potrivit precedentului Eurobarometru, increderea romanilor in directia urmata de Uniunea Europeana a scazut cu 14 procente, la 46%, in anul 2011, fiind cel mai scazut nivel inregistrat in Romania.
Cele mai importante date si interpretari din Eurobarometrul pe 2012:
-
Politica de criza (definita prin masuri de austeritate si politici structurale) nu a adus nici o schimbare in standardele nivelului de trai si i-a determinat pe romani sa trateze cu scepticism valorile legate de realizarile Uniunii Europene.
-
Raspunsurile legate de nivelul la care romanii se simt cetateni ai Uniunii Europene sunt mai degraba optimiste, cu 51% dintre respondenti confirmand si subscriind acestei calitati (de cetatean al Uniunii), la o diferenta in minus insa de 12 puncte procentuale fata de media UE27. Statele membre cu procente de peste 70% sunt: Estonia si Spania (73%), Germania, Danemarca si Polonia (74%), precum si Malta (76%). Cel mai inalt nivel de identificare cu aceasta calitate de cetatean european il intalnim in randul cetatenilor din Luxemburg (87%) si Finlanda (78%), iar cele mai scazute in Marea Britanie (48%), Bulgaria (47%) si Grecia (46%).
-
Situarea Marii Britanii si Greciei pe aceste ultime pozitii nu ar trebui sa surprinda: ele sunt tarile cunoscute si recunoscute in orice top al statelor membre UE ca fiind cele mai nemultumite cu, ori nesatisfacute de, solutiile propuse la nivel european (spre exemplu, in momentul de fata, primul-ministru al Marii Britanii este printre cei ce sprijina organizarea unui referendum pentru a dezbate ideea unei integrari continue in UE, iar datoria Greciei este in proces de restructurare in conditiile in care povara financiara a acestei tari a devenit nesustenabila, potrivit unui oficial al Fondului Monetar International).
-
Potrivit raspunsurilor furnizate, romanii sunt interesati sa cunoasca mai multe detalii in principal despre dreptul de a putea munci intr-un alt stat membru (cel mai ridicat procent – 51% -, romanii cel mai probabil transferand nemultumirea unei insuficiente coordonari de politici sociale in propria tara in sfera dorintei de a emigra), urmat de cel privind posibilitatea de a-si duce traiul intr-un alt stat membru (45%), un aspect puternic corelat cu posibilitatea de a migra catre o piata de munca externa fiind si serviciile de asistenta medicala (34%). Procente similare pentru munca intr-un alt stat membru sunt intalnite si in cazul vecinilor: Bulgaria (60%) si Ungaria (56%). Se poate vorbi astfel despre un trend geografic si istorico-social (tari aflate sub regimul comunist pana la sfarsitul anilor 90, recunoscute pentru un exod masiv al fortei de munca catre tarile vestice).
-
Interesul in alte activitati care presupun contactul cu alte forme de exercitare a drepturilor civile si sociale au inregistrat valori polarizante. Daca pe de o parte, in ultimele 12 luni, 34% dintre romani au vizionat, de exemplu, programe TV intr-o alta limba decat cea materna (ceea ce reprezinta o diferenta de doar 1% fata de media UE27), pe de o alta parte, 26% dintre ei au vizitat sau au cunoscut cetateni dintr-un alt stat membru UE (o diferenta semnificativa de 15% inregistrandu-se in acest sens fata de media UE27), 20% au citit o carte, ziar sau revista intr-o alta limba decat cea materna si doar 12% au utilizat internetul pentru a achizitiona un produs sau un serviciu dintr-o alta tara UE.
-
Intrebati daca ar dori sa foloseasca Initiativa Cetateneasca (n.r. instrument prin care cetatenii intereni, in anumite conditii, in procesul de legiferare din Parlamentul European) , 23% dintre romani au mentionat ca da, probabil ca vor face uz de aceasta optiune la dispozitia lor. Cele mai implicate state membre in acest proces civic sunt Cipru (43%), Grecia (36%), Irlanda (33%) si Belgia (30%). Dintre cele mai sceptice privind utilizarea lui putem numi: Germania (15%), Bulgaria si Ungaria (fiecare cu 16%), Marea Britanie si Portugalia (fiecare cu 20%). Potrivit respondentilor, domeniile in care ar fi cel mai probabil sa utilizeze aceasta initiativa sunt cele incluse in sfera politicilor sociale: ocuparea fortei de munca (58%), educatia (39%) si pensiile (37%). Toate aceste valori sunt reflexii ale nevoii de stabilitate economica si a unor politici care sa restructureze piata locurilor de munca.
-
Principala sursa de informare este televizorul, cu 97% dintre romani mentionand ca se uita cel putin o data pe saptamana la emisiuni transmise in aceasta maniera. La o diferenta semnificativa, urmeaza presa/ziarele (51%), radio-ul (64%), internet-ul (accesat de 43% dintre respondenti) si retelele de socializare (folosite de catre 28% dintre romani). Consultarea si informarea cu privire la chestiunile politice nationale este realizata in primul rand cu ajutorul televizorului (94%), urmat de presa/ziare (46%), radio (44%) si internet (23%). Acelasi trend ierarhic este mentinut si in cazul informarii cu privire la chestiunile politice europene: televizor (88%), presa/ziare (43%), radio (41%) si internet (22%)
NOTA: Pentru Romania, datele au fost culese intre 02.11.2012 si 18.11.2012 pe baza unui esantion reprezentativ la nivel national de 1.014 persoane de 15 ani si peste. Marja de eroare a esantionului este de +/- 3,08% pentru un nivel de incredere de 95%. Sondajul EB78 a fost realizat sub coordonarea TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene. Datele au fost culese in cele 27 de state membre ale UE, cele trei tari candidate – Croatia, Turcia si Fosta Republica Iugoslava Macedonia -, plus Comunitatea Cipriota Turca.
