Fanus Neagu si Unirea de la 1859
Unirea Munteniei cu Moldova, instaurarea Romaniei Mici ca un nou stat pe harta Europei, a insemnat „piatra unghiulara a existentei noastre”, considera scriitorul Fanus Neagu, in opinia caruia „cele mai frumoase figuri din istoria moderna a Romaniei” sunt Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi si tot grupul care a realizat „aceasta minune incandescenta”.
„Cred ca cele mai frumoase figuri din istoria moderna a Romaniei sunt Cuza, Kogalniceanu, Negruzzi si tot grupul care a format aceasta minune incandescenta, din care, mai tarziu, avea sa ia amploare Romania Mare. Cred ca figura uriasa a acestei tari o reprezinta frumosul domn Alexandru Ioan Cuza si langa el carturarul Kogalniceanu. Alaturi de ei doi l-as inscrie in ordine imediata pe Costache Negruzzi, al carui conac de la Manjina, din judetul Covurlui, servea ca act de revolta si de uneltire superba tuturor revolutionarilor. Si, daca trebuie sa adaugam poezia ca un corolar al Unirii, trebuie sa spunem imediat ca in aceasta mare coroana a inteligentei romanesti se inscrie Vasile Alecsandri”, spune Fanus Neagu, intr-o declaratie acordata AGERPRES.
Potrivit cunoscutului scriitor, „astazi, la o distanta de 150 de ani, noi simtim inca acel mare eveniment ca fiind prezent in viata noastra de zi cu zi”.
„Trebuie spus insa ca, atat Cuza, cat si Kogalniceanu au intampinat foarte mari impotriviri. Cine a citit, de exemplu, ‘Amintirile’ lui Radu Rosetti, va vedea imediat cu cata ura si cu cata dusmanie marii boieri intampinau actul Unirii, ca sa nu mai vorbesc si de manastirile dominate de calugarii greci”, mentioneaza Fanus Neagu.
In opinia sa, „Cuza, care a trecut ca un meteor, ca un fulger, ornand telul Romaniei pentru totdeauna, a fost figura tragica a acestei Uniri”.
„El a fost cel tradat. Frumosul domnitor a avut, probabil, nu probabil, ci in mod cert, si scaderile lui. Scaderi care se explica in tinerete si printr-o viata mai zvapaiata, de fiu de boier de la Moldova. Dar tot ce ramane frumos de la Cuza este marea credinta in poporul roman. De aceea propun ca, acolo, pe Calea Victoriei, unde dainuie si astazi casa in care, in noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, Cuza a fost luat si detronat, acea casa apartinand Mariei Obrenovici, vila lui Cuza, sa fie redata circuitului national, ca muzeu”, afirma Fanus Neagu.
El aminteste ca aceasta vila apartine astazi Grupului de Dialog Social si unor institutii „mai putin sau mai mult importante, cum ar fi niste librarii care isi scriu numele agramat, unor tipi care au pus mana cu batjocura si cu lacomie pe acest palat”.
„Si, deci, aceasta casa care, prin timp, a cunoscut mai multe infloriri si decaderi – imi amintesc ca, aici, marele invatat Tancred Banateanu mi-a aratat candva o extraordinara colectie de ghioage de pe intreg cuprinsul tarii -, aceasta casa sa fie luata si destinata ca Muzeu al tradarii”, propune Fanus Neagu, care marturiseste ca 24 ianuarie se inscrie in inima sa de scriitor „ca o floare incandescenta”.
„Este bucuria ce-mi insoteste fiecare zi de iarna. De aceea, subscriu intru totul la propunerile multor intelectuali ca 24 ianuarie sa fie decretata de Parlament Zi de sarbatoare a unirii romanilor in eternitate. Ar fi o reparatie adusa peste timp marilor inaintasi – Cuza, Kogalniceanu, Alecsandri, Bratienii etc., etc. Cred ca frumusetea acestei zile trebuie sa ne innobileze sufletele si sa ne dea taria sa trecem prin toate escapadele si capcanele dusmaniei care, din pacate, ni se intind aproape zilnic in epoca moderna”, conchide Fanus Neagu.
Sursa: AGERPRES
