Filipii de Toamna
In traditia populara, incepand cu 10 noiembrie, timp de sapte zile, sunt celebrati Filipii. Trei dintre ei inainte de Lasatul Secului, iar ceilalti patru, in primele zile din Postul Craciunului. Se spune ca la inceput Filipii au fost niste apostoli aruncati intr-o groapa plina cu lupi. Ca printr-o minune, ei au scapat de acolo nevatamati, in felul acesta dovedindu-si nevinovatia si taria credintei. Trebuie mentionat ca toate acestea se petreceau in timpul prigonirilor impotriva crestinilor, in primele secole de dupa Hristos.
Alta varianta ne spune ca Filipii au fost sase frati ratacitori prin lume, ce aveau puterea de a-i poci, de a-i urati pe cei care nu-i cinsteau. Unul dintre ei era Filip Schiopul si, pentru ca ramanea mereu in urma celorlalti, era celebrat ultimul, la 21 noiembrie. Mai mult decat atat, acesta din urma era si cel mai greu de imbunat, fiind mare primejdie de lupi si accidente.
Puterile Filipilor
Filipii au puterea de a apara casele de foc, de lupi, de serpi si de primejdii in general. In unele zone se crede ca lor li se supun fara cracnire lupii sau fiarele salbatice. Atunci cand cineva nu le cinsteste ziua asa cum se cuvine, Sfantul Petru le da voie lupilor sa le atace gospodariile. Interdictiile de acum au rolul de a apara gospodariile de neajunsurile lor. O data cu sosirea iernii, lupii se apropie din ce in ce mai mult de sate, in cautarea hranei. Pericolul este la fel de real, asa ca nu este de mirare ca se mai respecta si acum practicile magice de odinioara. Langa cos se atarna cate o secure sau un topor, pentru a tine lupii departe. Alteori, se lipea gura sobei, pentru ca tot asa sa stea inchisa si gura lupului. In noaptea de Filipi nu era bine sa scoti din casa carbuni sau cenusa de la foc. In caz contrar, lupul manca un animal din gospodarie. Iar daca nu intalnea nici unul, putea manca chiar oameni.
De asemenea, erau interzise activitatile legate de cusut, de tors sau de macinat. Nu era indicat sa se lucreze in nici un fel pielea animalelor, sa se mature prin curte sau prin casa. Copiii nu aveau voie sa manance boabe de porumb, pentru a nu se imbolnavi de varsat.
Sarbatori inchinate lupului
In luna noiembrie exista un grup de mai multe zile inchinate lupului, care poart? genericul nume de Filipii de Toamna. Acestea incep cu ,,Ziua lupului” (13 noiembrie), continua cu Gadinetii (12-16 noiembrie), cu Filipul cel Schiop (21 noiembrie) si se termina cu Sf Andrei (30 noiembrie) care este considerat si ,,stapan al oilor”.
Lupul este implicat nu numai cu numele in viata oamenilor, ci participa mult mai angajat in diverse etape ale vietii acestora. La nastere copiii slabi vor lua numele de lup pentru a fi tari, precum acesta. Mai mult, pe Platforma Luncanilor, unii copii erau alaptati prin tetina uscata a unei lupoaice pentru a lua magic o parte din puterile acesteia. Apoi, tot la nastere era posibil sa fie cunoscuti copiii-lupi, ,,daca chita pruncului era rosie”.
Lupul este prezent si in riturile de initiere alaturi de viteji. Animalul initiatic se ofera intotdeauna sa-l ajute pe eroul aflat la ananghie, dar cu o singura conditie: protagonistul nu trebuie sa se insoare niciodata.
Ultimul moment din viata omului la care mai participa lupul este trecerea sufletului din lumea aceasta in cealalta. Lupul participa si aici in calitatea sa de animal alauza, psihopomp: ,,Ca lupul mai stie / Seama codrilor / Si-a potecilor / Si el te va scoate / La drumul de plai / La un fecior de crai / Sa te duci in rai / C-acolo-i de rai / In dealul cu jocul / C-acolo ti-e locul”.
