Fiscul a publicat metodele indirecte de control

Fiscul a publicat metodele indirecte de control

0 147

ANAF a publicat in Monitorul Oficial (nr.804/14/11/2011) Ordinul nr. 3389 din 03 Noiembrie 2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere, detaliind si cele cinci metodele indirecte de control pe care le va utiliza. Cele cinci metode au fost determinate cu ajutorul unor experti ai FMI, inca din primavara. Fiscul anuntase ca urmeaza sa controleze veniturile si cheltuielile persoanelor fizice si juridice prin mai multe metode indirecte- utilizand alte surse decat declaratiile contribuabilului. „Scopul principal este de a stabili starea reala a veniturilor persoanelor fizice si firmelor, pentru a stabili valoarea corecta a impozitelor datorate”, a explicat pentru HotNews.ro Dragos Bogdan, vicepresedinte ANAF.

Principalele elemente ale fiecarei metode:
• Metoda sursei si cheltuirii fondurilor.
Elementul principal este compararea cheltuielilor cu veniturile declarate. Metoda se bazeaza pe faptul ca orice cheltuiala ce excede veniturilor declarate, reprezinta un venit nedeclarat. Baza impozabila estimata va tine cont si de eventuale venituri neimpozabile sau cheltuieli nedeductibile.
• Metoda fluxurilor de trezorerie. Metoda presupune o analiza a operatiilor bancare in sensul corelarii sumelor depuse in conturi cu veniturile declarate. Se va analiza si volumul cheltuielilor decontate din conturile bancare. Veniturile nedeclarate sunt stabilite prin diferenta intre incasarile depuse, soldurile existente sau/si utilizate pentru platile prin banca si veniturile declarate.
• Metoda marjei. Metoda presupune ca activitatile identice dintr-un domeniu au elemente comune atat din punct de vedere tehnic cat si financiar. Se au in vedere veniturile realizate si costurile de productie sau achizitie, stabilindu-se daca marja de profit corespunde veniturilor declarate. Procedura se utilizeaza pentru recalculul diferentelor, fata de o medie a unui sector de activitate analizat. „Se analizeaza vanzarile si costurile. Fiind vorba de activitati similare, daca una din firme declara venituri mai mici, i se poate aplica o marja de castig”, arata vicepresedintele ANAF Dragos Bogdan.
• Metoda produsului/serviciului si a volumului. Metoda porneste de la determinarea costului de productie sau achizitie a unei unitati de produs. Se identifica costurile unitare pentru un produs sau serviciu. Prin impartirea costurilor totale la costul unuitar rezulta numarul de unitati de produs/serviciu ce rezulta din totalul cheltuielilor angajate. Acestea se compara cu numarul de unitati declarate la vanzare. Metoda furnizeaza informatii pentru sumele incasate si neevidentiate.
• Metoda patrimoniului net. Metoda are in vedere cresterea patrimoniului net al unui contribuabil in comparatie cu situatia de la inceputul anului fiscal. Metoda presupune ca veniturile sunt transformate in active sau sunt utilizate pentru reducerile unor datorii.
O echipa de experti ai FMI a derulat in primavara o misiune tehnica la sediul ANAF, pentru a acorda asistenta in legatura cu aceste metode indirecte de control si pentru cresterea gradului de conformare in randul persoanelor fizice cu venituri sau averi mari. „Sunt foarte multumit ca am reusit sa conturez aceasta directie de control din cadrul ANAF, care va verifica acele persoane fizice care realizeaza venituri mari sau au averi considerabile si care nu platesc statului impozitele aferente. Inspectorii fiscali ai acestei directii au beneficiat si beneficiaza in continuare de experienta unor specialisti precum cei de la FMI. Mi-am propus ca aceasta directie sa functioneze la standarde internationale si de aceea expertii care le vor oferi consultanta inspectorilor fiscali romani provin din tari unde aceste verificari se fac de zile (sic) si cu rezultate foarte bune: de la IRS – SUA si de la Fiscul francez”, a declarat presedintele ANAF, Sorin Blejnar.
„Aceste metode indirecte de control sunt utilizate in foarte multe state din UE si in SUA si ca Romania s-a inspirat in acest demers din experienta Fiscului american, unde 1% din persoanele cele mai bogate asigura 40% din incasarile din impozitul pe venit”, a mai spus Blejnar. „Metodele sunt opozabile atat persoanelor juridice, cat si celor ce desfasoara profesii libere, sunt aplicabile in special cand informatiile comunicate de contribuabil sunt considerate de autoritatile fiscale ca incomplete sau lipsesc documentele solicitate”, a explicat pentru HotNews consultantul fiscal Adrian Benta, de la compania Bentaconsult.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.