FMI despre noul acord cu România
Consiliul directorilor executivi ai Fondului Monetar InternaÅ£ional a aprobat vineri un nou acord stand-by pe 24 de luni, în valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST – Drepturi Speciale de Tragere – n.r.) pentru România, acord care ar putea aÅŸeza Å£ara pe calea spre ieÅŸirea de sub sprijinul Fondului, se arată într-un comunicat al instituÅ£iei financiare internaÅ£ionale.
Potrivit sursei citate, autorităţile române au informat FMI că intenÅ£ionează să trateze acest acord drept unul preventiv, ÅŸi, în consecinţă, nu intenÅ£ionează să folosească banii. Autorităţile de la BucureÅŸti au solicitat, de asemenea, sprijin financiar preventiv în valoare de două miliarde de euro ÅŸi din partea Comisiei Europene, precizează comunicatul postat pe site-ul FMI.
FMI consideră că economia românească este încă vulnerabilă la ÅŸocuri externe, incluzând volatilitatea fluxurilor de capital, iar agenda reformelor nu a fost încă finalizată. 'Noul acord va sprijini continuarea politicilor, va oferi o rezervă ÅŸi va accelera reformele destinate stimulării creÅŸterii economice', a declarat directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik. Aceasta a adăugat că noul acord va aÅŸeza România pe calea spre ieÅŸirea de sub sprijinul Fondului. Potrivit lui Shafik, direcÅ£ia actuală a politicilor monetare ÅŸi fiscale este una corectă. 'Autorităţile ar trebui lăudate pentru planurile lor de a reduce în continuare în ritm treptat deficitul bugetar în conformitate cu angajamentele asumate de România conform Pactului de stabilitate. Presiunile vizând revenirea asupra precedentelor reforme fiscale ar trebui combătute, iar reformele destinate eliminării arieratelor, prioritizării investiÅ£iilor publice ÅŸi creÅŸterii absorbÅ£iei fondurilor europene ar trebui accelerate. De asemenea este nevoie de măsuri destinate creÅŸterii bazei de impozitare, întăririi administraÅ£iei fiscale ÅŸi reformării sistemului de sănătate', se precizează în documentul citat. Potrivit FMI, reformele macro în sectoarele transporturilor ÅŸi energiei sunt importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. De asemenea, liberalizarea preÅ£urilor la energie, însoÅ£ită de măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili, ar trebui să continue. 'Angajamentul autorităţilor de a demara reforme întârziate în companiile de stat, inclusiv prin îmbunătăţirea guvernanÅ£ei ÅŸi creÅŸterea gradului de implicare a sectorului privat este binevenit', precizează instituÅ£ia financiară internaÅ£ională. În sectorul bancar, FMI pledează pentru accelerarea 'reparării' bilanÅ£urilor contabile în condiÅ£iile în care creditele neperformante continuă să crească. 'Sistemul bancar este bine capitalizat iar procesul de deleveraging al băncilor străine rămâne unul ordonat. Cu toate acestea, repararea bilanÅ£urilor contabile trebuie accelerat în condiÅ£iile în care creditele neperformante continuă să crească. Modificarea Codului insolvenÅ£ei ÅŸi adoptarea legislaÅ£iei privind obligaÅ£iunile ipotecare ar fi paÅŸi importanÅ£i în această direcÅ£ie. O altă prioritate este îmbunătăţirea guvernanÅ£ei la organismul de supraveghere al entităţilor financiare non-bancare pentru a-l aduce la standardele internaÅ£ionale', mai arată FMI. Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar InternaÅ£ional, de la declanÅŸarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011. AGERPRES
FMI consideră că economia românească este încă vulnerabilă la ÅŸocuri externe, incluzând volatilitatea fluxurilor de capital, iar agenda reformelor nu a fost încă finalizată. 'Noul acord va sprijini continuarea politicilor, va oferi o rezervă ÅŸi va accelera reformele destinate stimulării creÅŸterii economice', a declarat directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik. Aceasta a adăugat că noul acord va aÅŸeza România pe calea spre ieÅŸirea de sub sprijinul Fondului. Potrivit lui Shafik, direcÅ£ia actuală a politicilor monetare ÅŸi fiscale este una corectă. 'Autorităţile ar trebui lăudate pentru planurile lor de a reduce în continuare în ritm treptat deficitul bugetar în conformitate cu angajamentele asumate de România conform Pactului de stabilitate. Presiunile vizând revenirea asupra precedentelor reforme fiscale ar trebui combătute, iar reformele destinate eliminării arieratelor, prioritizării investiÅ£iilor publice ÅŸi creÅŸterii absorbÅ£iei fondurilor europene ar trebui accelerate. De asemenea este nevoie de măsuri destinate creÅŸterii bazei de impozitare, întăririi administraÅ£iei fiscale ÅŸi reformării sistemului de sănătate', se precizează în documentul citat. Potrivit FMI, reformele macro în sectoarele transporturilor ÅŸi energiei sunt importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. De asemenea, liberalizarea preÅ£urilor la energie, însoÅ£ită de măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili, ar trebui să continue. 'Angajamentul autorităţilor de a demara reforme întârziate în companiile de stat, inclusiv prin îmbunătăţirea guvernanÅ£ei ÅŸi creÅŸterea gradului de implicare a sectorului privat este binevenit', precizează instituÅ£ia financiară internaÅ£ională. În sectorul bancar, FMI pledează pentru accelerarea 'reparării' bilanÅ£urilor contabile în condiÅ£iile în care creditele neperformante continuă să crească. 'Sistemul bancar este bine capitalizat iar procesul de deleveraging al băncilor străine rămâne unul ordonat. Cu toate acestea, repararea bilanÅ£urilor contabile trebuie accelerat în condiÅ£iile în care creditele neperformante continuă să crească. Modificarea Codului insolvenÅ£ei ÅŸi adoptarea legislaÅ£iei privind obligaÅ£iunile ipotecare ar fi paÅŸi importanÅ£i în această direcÅ£ie. O altă prioritate este îmbunătăţirea guvernanÅ£ei la organismul de supraveghere al entităţilor financiare non-bancare pentru a-l aduce la standardele internaÅ£ionale', mai arată FMI. Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar InternaÅ£ional, de la declanÅŸarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011. AGERPRES
