FRAUDA ELECTORALA NATIONALA (3)
Modificarea ordinii candidatilor poate duce la anularea alegerilor
Anularea alegerilor poate sa intervina numai in cazul in care votul si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidatilor, arata Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in deciziile de pana in prezent referitoare la cererile de anulare a alegerilor prezidentiale.
Potrivit art. 24 alin. (1) si (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea presedintelui
Romaniei, Curtea Constitutionala anuleaza alegerile si dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii acestora.
Solicitarea de anulare se poate face de partidele si candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii (in cazul alegerilor actuale termenul fiind miercuri seara – 9 decembrie), iar contestatia trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.
BEC analizeaza contestatii
Biroul Electoral Central (BEC) a analizat, in sedinta de marti, doua cereri privind renumararea voturilor in cinci sectii de votare din Caras-Severin, sesizari formulate de PSD Caras-Severin.
BEC a decis sa inainteze cele doua sesizari Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) pentru ca faceau referire la suspiciuni de frauda electorala.
Purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet, a precizat, pentru AGERPRES, ca cele doua cereri nu au intrunit conditiile pentru a fi solutionate de BEC, drept urmare au fost inaintate CCR, singura institutie abilitata in acest moment sa se pronunte asupra unei posibile fraude electorale.
”PSD Caras-Severin sustinea ca mai multi cetateni ar fi votat in numele altor persoane care erau plecate in strainatate si a cerut renumararea voturilor in sectiile de votare 301,162, 251, 188 si 179 din acest judet ”, a precizat Muhulet.
CCR are precedente in domeniul fraudelor electorale
In primul tur de scrutin, Curtea Constitutionala (CCR) s-a confruntat cu doua cereri de anulare a alegerilor, iar in decizia de atunci a admis ca in cursul desfasurarii procesului de votare sunt posibile anumite neregularitati, dar ca valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile si de amploarea acestora.
Cele doua cereri de anulare a primului scrutin pentru alegerea presedintelui Romaniei au fost formulate de PRM si de Organizatia Judeteana a PSD Suceava si au fost respinse pentru ca nu intruneau conditiile prevazute de lege.
In motivarea de atunci, judecatorii Curtii aratau ca ilegalitatile reclamate de PRM au fost sesizate autoritatilor publice in vederea aplicarii tratamentului stabilit de lege si ca simpla afirmatie ca pe parcursul alegerilor din 22 noiembrie au avut loc numeroase fraude si abuzuri ramane fara probe care sa justifice existenta unei fraude electorale.
In legatura cu cealalta cerere de anulare a alegerilor care reclama faptul ca membrii birourilor electorale din unele sectii de votare au fost impiedicati sa isi exercite atributiile prevazute de lege, Curtea a constatat ca problemele au fost remediate prin decizia Biroului Electoral Judetean care a dispus inlocuirea presedintilor birourilor electorale.
Tot CCR a explicat, in 2004, intr-o decizie de respingere a anularii alegerilor prezidentiale, ce se intelege prin frauda electorala: „orice actiune ilegala care are loc inaintea, in timpul sau dupa incheierea votarii ori in timpul numararii voturilor si incheierii proceselor-verbale si care are ca rezultat denaturarea vointei alegatorilor si crearea de avantaje concretizate prin voturi si mandate in plus pentru un partid, o alianta politica, o alianta electorala sau un candidat independent”.
Cauzele penale nu se judeca la CCR
Cu privire la practicarea, in timpul campaniei, a mitei electorale necercetata de nimeni, Curtea a constatat ca acuzatiile cu privire la savarsirea unei infractiuni sunt de competenta organelor de cercetare penala si nu pot fi solutionate de CCR.
In ceea ce priveste „turismul electoral” care „a avut drept consecinta liste suplimentare fraudulos constituite”, Curtea Constitutionala a retinut ca nici in acest caz nu exista probele necesare pentru a sustine afirmatia.
Despre diferentele existente intre diferitele comunicate de presa privitoare la numarul voturilor nule, Curtea arata ca acele comunicate de presa, care se refera la rezultate partiale, nu sunt documente oficiale care pot fi contestate, obiectul contestatiilor fiind rezultatele finale cuprinse in procesele-verbale intocmite potrivit prevederilor legii.
„Chiar daca unele persoane, in mod fraudulos, au votat in mod repetat la mai multe sectii de votare, nu se poate stabili in favoarea carui candidat au votat, dar este cert ca aceste voturi nu puteau schimba ordinea candidatilor, avand in vedere diferentele mari intre voturile favorabile obtinute de candidati. Nici modificarea numarului voturilor nule, anuntata in diferite faze ale comunicarii rezultatelor partiale si provizorii, nu este de natura sa schimbe ordinea candidatilor, deoarece aceasta s-a datorat unor erori materiale, care au fost, ulterior, indreptate”, mai arata CCR in decizia de respingere a sesizarii PRM din 2004 de anulare a alegerilor prezidentiale.
