Geoingineria ar putea salva planeta! (3)
Un alt specialist in problemele mediului, David Keith, crede ca este posibil sa ridicam nori de particule in atmosfera, pozitionandu-i dincolo de stratul de ozon, in mezosfera (strat al atmosferei aflat intre altitudinile de 50 si 85 km) si deasupra unor regiuni in care efectele incalzirii globale sunt mai pronuntate – spre exemplu in zonele polare.
Totusi, nici aceasta abordare nu poate rezolva problema limitarii cresterii nivelului de CO2 din atmosfera care duce la acidificarea oceanelor si distruge lantul trofic marin. In prezent nu exista totusi nici o tehnica ce ar putea oferi o solutie perfecta, iar temerile cu privire la autorizarea si demararea aplicarii acestor metode de racire controlata a Pamantului sunt justificate. Pe de alta parte insa, asumarea riscului aplicarii acestor solutii ar putea sa ne ofere suficient timp pentru a ne depasi dependenta tehnologica si industriala de arderea combustibililor fosili prin trecerea la scara mondiala la exploatarea unor noi energii neconventionale, verzi.
Geoingineria intre bine si rau
Folosirea tehnicilor de geoinginerie pentru a controla fortele naturii ridica de asemenea si o serie de controverse de ordin etic. Este bine sa ne „jucam” cu unele dintre cele mai puternice forte ale planetei? Si in cazul in care suntem de acord sa incercam, cine poate decide cat de departe vom merge pe calea schimbarii si alterarii acestor forte?
Fara indoiala ca abilitatea de a controla vremea si clima ar reprezenta una dintre cele mai remarcabile progrese din istoria umanitatii. Am putea trece pentru prima oara din situatia de „supusi” ai „capriciilor” planetei in situatia de a controla aceste „capricii”. In pofida acestei viziuni futuriste, deocamdata nu exista un consens stiintific si politic international cu privire la circumstantele folosirii si consecintele aplicarii tehnicilor de geoinginerie.
Este clar insa ca sistemele climatice ale lumii sunt interconectate, iar o serie de efecte benefice inregistrate intr-o anumita parte a globului ar putea avea consecinte catastrofale intr-o alta zona. Spre exemplu, o tentativa de a reduce cantitatea de precipitatii in Statele Unite ale Americii ar putea avea ca efect o perioada prelungita de seceta in Asia.
Din astfel de motive nu trebuie neglijat pericolul folosirii tehnologiilor si tehnicilor de geoinginerie in scopuri belicoase, pericol ce trebuie indepartat prin vointa politica a tuturor actorilor de pe scena internationala, fie ei statali sau institutionali, in caz contrar riscand sa trecem de la interpretarea starii vremii ca act divin, la cea a starii vremii ca act de razboi.
