Ghermanul sau despre ocrotirea semanaturilor
Gherman este patronul animalelor si al insectelor, putand influenta, de asemenea, buna dezvoltare a semanaturilor si belsugul holdelor. La slavii de sud, dar si in unele locuri de la noi, reprezentarea Caloianului purta adesea numele de Gherman, ca o trimitere directa la personajul care aparea ca distribuitor al precipitatiilor.
Se zice ca…
• Ghermanul e considerat conducatorul furtunilor si al norilor de grindina;
• Odata, in acea zi, un popa a lucrat la camp cu oamenii si seara a batut piatra asa de mare, ca a omorat chiar si vite, pasari .
Obiceiuri:
• In ziua de Gherman, o femeie goala, dezbracata, da ocol semanaturilor noaptea, ca viermii sa nu strice recolta;
• Femeile care au oi si vaci trebuie sa nu coasa, sa spele sau sa se pieptene in aceasta zi pentru a nu face branza viermi.
Pentru inceput, Gherman a fost hirotonit episcop al bisericii Cizicului pentru ravna cu care slujea si pentru faptele sale bune. Nu dupa foarte multa vreme a trecut din scaunul de episcop in cel de patriarh al Constantinopolului, unde a stat in perioada 715-733.
Ziua de 12 mai, in care este sarbatorit acest sfant in calendarul crestin ortodox, trebuie respectata cu sfintenie, deoarece se crede ca daca oamenii lucreaza azi, legumele le vor fi mancate de viermi.
Ghermanul era serbat in special de agricultori si de crescatorii de animale, spunandu-se ca aceasta divinitate poate influenta in bine cresterea semanaturilor si poate apara animalele de viermi. Agricultorii considerau ca in jurul acestei date ar incepe sezonul ploilor de primavara si ca atare Ghermanul era tinut ca un veritabil patron al grindinii. De altfel, unii cercetatori au pus in legatura Ghermanul cu ritualurile de provocare, de aducere a ploii, practicate de bulgari si rusi, existand destule asemanari si cu Scaloianul romanilor dunareni.
Ciobanii care serbau Ghermanul obisnuiau sa scoata branza din burdufuri si sa o spele, abtinandu-se sa lucreze pe 12 mai, deoarece, la cea mai mica zgarietura, oile ar fi facut viermi. Pe de alta parte, femeile care tineau la semanaturile lor, „delegau” in ajunul Ghermanului pe una dintre ele sa dea, in pielea goala, un ocol ritual pe ogoare, pentru ca acesti viermi nabadaiosi sa nu calce peste vara prin respectivele ogoare.
Potrivit mentalitatii arhaice, aceste practici sunt perfect intemeiate, sarbatoarea patronata de divinitatea numita „Ghermanul viermilor” fiind asezata la un moment de cumpana in calendarul comunitatilor arhaice, comunitati dependente in mare masura de belsugul pamantului si de rodul animalelor domestice.
