Home Homo Ecologicus Gradul de ocupare a penitenciarelor este de peste 151%

Gradul de ocupare a penitenciarelor este de peste 151%

Homo Ecologicus

dec. 10, 2015

0 768

Un raport special privind conditiile de detentie din penitenciare si centre de retinere si arestare preventiva arata ca cea mai mare problema a sistemului de detentiei din Romania este supraaglomerarea inchisorilor. Solutiile propuse in raportul coordonat de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, sunt scurtarea perioadei de detentie in care detinutii pot apela la sistemul de eliberare conditionatata, reducerea pe cat posibil a cazurilor de aplicare a masurii arestului preventiv si eliberarea conditionata a detinutilor aflati in executarea ultimilor 3 ani din pedeapsa. In raport se precizeaza ca solutiile propuse exclud infractiunile si pedepsele aplicate pentru infractiunile de coruptie si violenta.
Raportul a fost prezentat in premiera seara trecuta la Antena 3 de Victor Ciorbea si intocmit in urma unei campanii privind conditiile din penitenciare derulata de Realitatea TV la inceputul anului.
Documentul are in total 392 de pagini si a fost prezentat seara trecuta de Victor Ciorbea in emisiunea “Sinteza Zilei”, difuzata de postul TV Antena 3. El a precizat ca unul dintre motivele pentru care raportul a fost intocmit este de a incerca evitarea pronuntarii unei decizii-pilot impotriva Romaniei de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Pe scurt, o decizie pilot practic suspenda cauzele asemanatoare de pe rolul CEDO si obliga statul roman ca in termen de 18 luni sa ia masuri pentru remedierea problemelor din penitenciare. In caz contrar, Romania risca chiar excluderea din Consiliul Europei.
“Este prima data cand se face o radiografie completa a intregului sistem penintenciar si a tuturor centrelor de arestare preventiva din tara. (…) Raportul nu are menirea de a lovi nici in Administratia Nationala a Penitenciarelor, nici in IGPR (n.r.: Inspectoratul General al Politiei Romane) sau in cei in subordinea carora se afla centrele de arestare preventiva, ci scopul este de a contribui prin luarea unora dintre masurilor pe care le-am propus (…) la imbunatatirea conditiilor in care traiesc aceste persoane private de libertate. Si, pe de alta parte – de ce sa nu o spun sincer si deschis – sa incercam sa evitam, daca se mai poate, pronuntarea unei decizii pilot care pare inevitabila. (…) Astfel de decizii se pronunta in situatiile in care situatia este foarte grava. (…) Din pacate, Romania dintre statele membre ale Uniunii Europene este pe primul loc in ultimii patru ani in ce priveste numarul de condamnari la CEDO, pentru incalcarea articolului 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului referitoare la aceste conditii de detentie.”, a explicat Victor Ciorbea, marti seara, la Antena 3.
In raport se noteaza ca privarea de libertate trebuie considerata o sanctiune sau masura extrema si, de aceea, trebuie impusa numai cand din cauza gravitatii infractiunii, orice alta sanctiune sau masura ar fi evident inadecvata.
“Regulile ONU referitoare la standardele minime privind masurile necustodiale recomanda statelor dispunerea masurilor necustodiale/alternative în sensul dezvoltarii acestui tip de masuri astfel ca folosirea acestora sa fie încurajata, monitorizata de aproape si evaluata în mod sistematic.”, se arata in raport.
In luna noiembrie, in unitatile penitenciare se aflau 28.383 de persoane private de libertate, potrivit raportului, care citeaza site-ul Administratiei Natioanle a Penitenciarelor (ANP).
Luand in considerare normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate, care prevad ca fiecare detinut trebuie sa aiba la dispozitie un spatiu de 4 metri patrati si 6 metri cubi de aer, capacitatea totala de cazare a A.N.P. este de 18.781 de persoane. Indicele de ocupare fiind la data respectiv de 151,31%, potrivit raportului.
In materie de solutii pentru rezolvarea problemei supraaglomerarii in raport este citata opinia prof. univ. Ioan Chis, exprimata intr-o lucrare juridica, care a identificat trei modalitati prin care timpul petrecut de persoanele private dupa gratii poate fi scurtat: acordarea dreptului de eliberare conditionata pentru detinutii care au executa jumatate din pedepsele lor, scurtarea timpului minim care urmeaza sa fie petrecut in inchisoare si introducerea unui sistem de executare gradata a sentintelor. Solutia catalogata drept “cea mai promitatoare” pentru Romania de catre autoarea raportului Magda Stefanescu, adjunct al Avocatului Poporului, este cea din urma.
Mecanismul unui sistem de executare gradata a sentintelor este explicat in raport astfel: “detinutul sa este pus într-o celula sub supraveghere stricta, apoi capata permisiunea samunceasca în afara închisorii, înainte de a obtine permisiunea de învoire, apoi urmeaza un regim de semilibertate si în cele din urma, eliberarea conditionata.”
Institutia Avocatului Poporului afirma in raport ca sentintele cu privare de libertate ar trebui sa fie organizate astfel incat sa se adauge mai multe perioade post-detentie pentru a le da posibilitatea detinutilor sa paraseasca inchisoarea mai devreme.
“Asadar, eliberarea conditionata poate parea masura cea mai promitatoare în privinta reducerii lungimii perioadei de detentie. Este si cea mai inteligenta, deoarece se bazeaza pe ideea reîntoarcerii planificate în cadrul comunitatii cu sprijin, asistenta si supraveghere.”, se mai arata in raportul special.
In document se precizeaza ca “reglementarea actuala a liberarii conditionate nu este de natura sa asigure un tratament echitabil pentru persoanele private de libertate care nu pot presta munci din motive neimputabile lor, pe de o parte si persoane private de libertate care în urma unei bune administrari a penitenciarului sunt folosite la munca, pe de alta parte.”.
Raportul mai noteaza ca actuala componenta a comisiei de liberare conditionata “poate crea o prezumtie de partialitate in privinta solutionarii cererilor de liberare conditionata” si de aceea apreciaza ca “pentru a duce un plus de transparenta si impartialitate” ar fi importanta prezenta unui reprezentant al unei organizatii neguvernamentale in comisie.
Pentru reducerea supraaglomerarii din penitenciare si centrele de retinere si arestare preventiva, în opinia noastra, legiuitorul ar putea avea în vedere adoptarea între altele, a unora dintre urmatoarele masuri aplicabile. Precizam ca aceste propuneri exclud infractiunile si pedepsele aplicate pentru infractiunile de coruptie si violenta:

reducerea pe cat posibil a cazurilor de aplicare a masurii arestului preventiv si reducerea duratei mentinerii în arest preventiv, prin aplicarea masurii preventive a arestului la domiciliu, controlului judiciar si controlului judiciar sub cautiune, respectandu-se astfel principiul potrivit caruia arestarea preventiva trebuie sa constituie o masura exceptionala si nu o regula;
implicarea voluntarilor (inclusiv a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale) în aplicarea masurilor alternative, avand ca obiective reducerea riscului de recidiva, dezvoltarea relatiilor intercomunitare, astfel cum rezulta din Regulile ONU privind standardele minime privind masurile necustodiale (Regulile de la Tokyo);
reglementarea, cel putin cu caracter temporar a unei forme de acordare a liberarii conditionate, în sensul punerii în libertate a persoanelor detinute aflate în executarea ultimilor 3 ani din pedeapsa închisorii si/sau reducerea la jumatate a pedepsei aplicate, fata de doua treimi în cazul închisorii care nu depaseste 10 ani, cum prevede legislatia actuala si respectiv doua treimi fata de trei patrimi, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, cum prevede legislatia actuala, sub conditia platii datoriilor catre stat si catre partea civila;
reînfiintarea Institutului National de Criminologie, care sa aiba ca atributii realizarea periodica a unor statistici referitoare la rata criminalitatii, natura infractiunilor savarsite, numarul infractorilor recidivisti, propuneri pentru reducerea riscului de recidiva, printr-o politica sociala si penala, dupa comiterea faptei si aplicarea pedepsei privative de libertate, controlul si prevenirea criminalitatii; urmarirea impactului asupra ratei criminalitatii în functie de propunerile de politica
reevaluarea dispozitiilor legale referitoare la partea din durata pedepsei care este considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate si/sau a instruirii scolare si formarii profesionale.