Gropile de gunoi – o amenintare grava pentru sanatate!
Ultimii ani nu au adus modificarile promise la nivelul gestiunii deseuriloe motiv pentru care România este presata de catre CE să îÅŸi rezolve problema legată de gropile de gunoi – o amenintare reala pentru sanatate oamenilor. Sunt foarte putine localitati care pot spune ca au rezolvat aceasta grava problema.
Gropi de gunoi improvizate la marginea unor sate, câmpuri întregi acoperite cu deÅŸeuri menajere: acesta era, nu cu mult în urmă, peisajul obiÅŸnuit al lumii rurale în care trăiesc jumătate din cele 20 de milioane de români.
TranziÅ£ia haotică pe care a cunoscut-o România în anii 1990, după căderea dictaturii comuniste, a împiedicat Å£ara să pună pe picioare o strategie pentru gestionarea deÅŸeurilor, scrie luni Le Monde.
Numai în anul 2000, când BucureÅŸtiul a demarat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, guvernul a început să reflecteze asupra unei politici privind gunoaiele care să respecte normele europene. Sarcina se dovedeÅŸte însă a fi dificilă. Å¢ara rămâne cel mai slab elev al Uniunii la acest capitol. Potrivit statisticilor europene publicate în martie, România nu recicla, în 2011, decât 1% din deÅŸeurile sale menajere, restul ajungând în gropile de gunoi. Åži aceasta în contextul în care UE le-a fixat statelor sale membre obiectivul de reciclare a deÅŸeurilor lor menajere în proporÅ£ie de 50% la orizontul lui 2020. La 19 martie, la Bruxelles, România a participat la un seminar vizând ajutarea ţărilor cel mai puÅ£in 
performante în materie de gestionare a deÅŸeurilor în a-ÅŸi optimiza politicile cu ajutorul unor foi de parcurs personalizate. România, ultima Å£ară care s-a alăturat UE alături de Bulgaria în 2007, a rămas mult în urmă. Într-o înÅ£elegere cu Comisia Europeană, BucureÅŸtiul fixa drept limită data de 16 iulie 2009 pentru închiderea a 78 de gropi de gunoi aflate în apropierea unor oraÅŸe importante ÅŸi a 7.068 de mici gropi de gunoi improvizate în sate. 'Doar 19 gropi de gunoi au fost închise în zonele urbane, iar 59 continuă să funcÅ£ioneze de o manieră ilegală', recunoÅŸtea, după expirarea termenului, fostului ministru al mediului din acea vreme Nicolae Nemirschi. 'În mediul rural, doar 1.304 de gropi de gunoi au fost închise, în timp ce 5.764 continuă să funcÅ£ioneze în ilegalitate', adăuga el. În prezent, guvernul actual promite să implementeze o nouă strategie pentru a găsi soluÅ£ii pentru această problemă pe care Comisia Europeană nu încetează să o invoce. 'Una dintre cele mai mari provocări ale României o reprezintă gestionarea deÅŸeurilor', a recunoscut Elena Dumitru, secretar de stat la Ministerul Mediului. 'Această problemă nu vizează numai protejarea mediului, ci este vorba despre de sănătatea oamenilor', a subliniat dna Dumitru. Potrivit Le Monde, autorităţile de la BucureÅŸti au luat taurul de coarne la presiunea Comisiei Europene. Bruxellesul a somat România să se pună în conformitate cu obiectivele comunitare în mai multe rânduri. Å¢ara urmează să beneficieze, în cadrul bugetului 2014-2020, de o finanÅ£are europeană de 1,3 miliarde de euro pentru a finaliza proiecte de gestionare a deÅŸeurilor.
performante în materie de gestionare a deÅŸeurilor în a-ÅŸi optimiza politicile cu ajutorul unor foi de parcurs personalizate. România, ultima Å£ară care s-a alăturat UE alături de Bulgaria în 2007, a rămas mult în urmă. Într-o înÅ£elegere cu Comisia Europeană, BucureÅŸtiul fixa drept limită data de 16 iulie 2009 pentru închiderea a 78 de gropi de gunoi aflate în apropierea unor oraÅŸe importante ÅŸi a 7.068 de mici gropi de gunoi improvizate în sate. 'Doar 19 gropi de gunoi au fost închise în zonele urbane, iar 59 continuă să funcÅ£ioneze de o manieră ilegală', recunoÅŸtea, după expirarea termenului, fostului ministru al mediului din acea vreme Nicolae Nemirschi. 'În mediul rural, doar 1.304 de gropi de gunoi au fost închise, în timp ce 5.764 continuă să funcÅ£ioneze în ilegalitate', adăuga el. În prezent, guvernul actual promite să implementeze o nouă strategie pentru a găsi soluÅ£ii pentru această problemă pe care Comisia Europeană nu încetează să o invoce. 'Una dintre cele mai mari provocări ale României o reprezintă gestionarea deÅŸeurilor', a recunoscut Elena Dumitru, secretar de stat la Ministerul Mediului. 'Această problemă nu vizează numai protejarea mediului, ci este vorba despre de sănătatea oamenilor', a subliniat dna Dumitru. Potrivit Le Monde, autorităţile de la BucureÅŸti au luat taurul de coarne la presiunea Comisiei Europene. Bruxellesul a somat România să se pună în conformitate cu obiectivele comunitare în mai multe rânduri. Å¢ara urmează să beneficieze, în cadrul bugetului 2014-2020, de o finanÅ£are europeană de 1,3 miliarde de euro pentru a finaliza proiecte de gestionare a deÅŸeurilor.
