Hameiul subiect de cercetare

Publicam acest articol din dorinta ca aceasta informatie sa ajunga si la brasovenii interesati in aceasta cultura. Poate ca solul din zona Rupea se preteaza unor astfel de plantatii. Anul trecut Piata Sfatului a gazduit, in cadrul unei actiuni de promovare, o “plantatie” de hamei.

Universitatea de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară Cluj-Napoca în colaborare cu cel mai mare producător de hamei din România, SC MORAROIND SRL, au reuÅŸit accesarea unui fond de în valoare de 20.000 de lei în cadrul unui proiect de cercetare pentru adaptarea unor soiuri de hamei din Germania în România. PreÅŸedintele AsociaÅ£iei Producătorilor de Hamei din România, Mora AcaÅ£iu Ervin, care este ÅŸi cel mai mare producător de hamei din Å£ară, a declarat luni presei că cercetătorii români trebuie să stabilească ce anume lipseÅŸte solului din zona SighiÅŸoarei pentru ca unul dintre cele mai bine adaptate soiuri germane de hamei în România, Magnum, să atingă performanÅ£ele genetice obÅ£inute în Å£ara care l-a produs. “La acest soi Magnum am avut probleme cu adaptarea pentru că a schimbat microclimatul. Avea nevoie de mai multă apă în perioada de creÅŸtere. Noi obÅ£inem 1.600-1.800 de kilograme la hectar în condiÅ£ii normale, dar acest soi duce la 2.000-2.200 de kilograme la hectar la nemÅ£i, unde a fost creat. Avem un studiu cu Institutul Agronomic din Cluj care se numeÅŸte 'Adaptarea soiurilor importate din Germania la noi'. Chiar am obÅ£inut un proiect ÅŸi s-au luat probe de sol pentru a vedea ce anume mai trebuie să îi dăm pentru a ajunge mai aproape de capacitatea lui genetică. (…) Noi am dorit să fim ajutaÅ£i de singurul institut care s-a ocupat de cultura hameiului ÅŸi a făcut programele din România pe dezvoltarea culturii de hamei, Institutul Agronomic din Cluj. Am apelat la ei ÅŸi datorită unui fond de cercetare au reuÅŸit să obÅ£ină acest fond, de 20.000, din care noi plătim 5.000 de lei”, a spus Mora. Acesta a arătat că a fost semnat deja contractul pentru proiectul de cercetare ÅŸi că a început cu analiza solului. “Rezultatele le aÅŸteptăm până la sfârÅŸitul anului, cel puÅ£in aÅŸa era prevăzut, ca să vedem – că în afară de analiză de sol sunt ÅŸi alte elemente pe care vor să le vadă (cercetătorii, n.r.) – ce compoziÅ£ie au, ca să aibă un punct de vedere să zicem mai ÅŸtiinÅ£ific”, a precizat Mora. PreÅŸedintele AsociaÅ£iei Producătorilor de Hamei din România a susÅ£inut că în România se va cultiva soiul Magnum până când cei patru producători români îÅŸi vor permite să achiziÅ£ioneze soiul Hercules, creat în Germania, a cărui licenţă este deÅ£inută de HVG. Mora a mai arătat că a început cultivarea hameiului la fermele din judeÅ£ul MureÅŸ ÅŸi că din cauza condiÅ£iilor meteo din acest an, grindină ÅŸi secetă, producÅ£ia va fi diminuată, undeva între 1.200 ÅŸi 1.500 kg la hectar. “Se recoltează în general din 15 august până în 20 septembrie, într-o lună trebuie recoltat fiind mai multe soiuri, undele tardive, unele mai timpurii. De la plantă se foloseÅŸte doar conul, care este produsul din care se fac – prin procesare, uscare, climatizare, balotare, prelucrare – peleÅ£i, extract sau altceva. Ajunge în bere sub formă prelucrată. Recoltarea se face mecanizat”, a arătat Mora AcaÅ£iu Ervin, singurul producător de hamei din România care a reuÅŸit achiziÅ£ionarea unei tehnologii unice în Å£ară de procesare ÅŸi ambalare a hameiului, printr-un proiect SAPARD de peste 200.000 euro. În judeÅ£ul MureÅŸ se cultivă 182 hectare cu hamei de către două societăţi comerciale, MORAGROIND cu 4 ferme, cu 127 ha ÅŸi HopTrade din Saschiz, cu 55 ha. În România mai există câte o fermă, de dimensiuni mai mici, în judeÅ£e Alba ÅŸi Sibiu.