IANUARIE – CALENDAR POPULAR
IANUARIE, prima luna a anului inca de la debut ne ofera o mare sarbatoare aceia a SFANTUL VASILE CEL MARE (1 ianuarie). BOTEZUL DOMNULUI (BOBOTEAZA) (6 ianuarie), SF. IOAN BOTEZATORUL (7 ianuarie) si SFINTII TREI IERARHI (7 ianuarie) sunt alte sarbatori care incununeaza inceputul de an…
CHIRALESA
Cea mai insemnata sarbatoare din caslegile de iarna, dupa Sfantul Vasile sau Anul Nou este Boboteaza. In ajunul Bobotezei, preotul umbla de la casa la casa cu crucea, stropind cu un manunchi de busuioc agheasma dintr-o cofa purtata de palimar, toate acareturile gospodariei. Parintele este precedat de un grup de copii care striga tare ciuralesaa! – o varianta fonetica locala a lui Kirie Eleison – Doamne miluieste! Copiii primesc nuci, mere sau bani.
Cea mai insemnata sarbatoare din caslegile de iarna, dupa Sfantul Vasile sau Anul Nou este Boboteaza. In ajunul Bobotezei, preotul umbla de la casa la casa cu crucea, stropind cu un manunchi de busuioc agheasma dintr-o cofa purtata de palimar, toate acareturile gospodariei. Parintele este precedat de un grup de copii care striga tare ciuralesaa! – o varianta fonetica locala a lui Kirie Eleison – Doamne miluieste! Copiii primesc nuci, mere sau bani.
In casa cea mare, fiecare gospodina pregateste bucate de post constand din: prune fierte, pere uscate fierte, bob fiert, coliva, salata de fasole. Preotul primeste de la fiecare gospodar un fuior de canepa, un colac si o suma de bani.
Din fuiorul de canepa preotul este obligat sa faca funia la clopot, precum si funia pentru gropar cu care se lasa sicriul in groapa.
Cu acest prilej se pune cate o cruce mica lucrata din dranita cu un fir de stramatura rosie si busuioc in locurile unde se adapa vitele – produf (produh, produu), halau, stiubei, la toate fantanile si la usa grajdului, uneori si pe poarta. In ziua de Boboteaza, preotul face agheasma mare la Moldova, in fata unei cruci de gheata.
Din aceasta agheasma, credinciosii iau pentru acasa in diferite vase pentru a o folosi in ocazii mai speciale.
Din aceasta agheasma, credinciosii iau pentru acasa in diferite vase pentru a o folosi in ocazii mai speciale.
ZIUA URSULUI
Aceasta cade intotdeauna in ziua de Intampinarea Domnului. Se spune ca in aceasta zi iese ursul din barlog si daca isi vede umbra, adica daca este soare, pleaca mai departe, dar daca nu-si vede umbra intra inapoi in barlog, pentru ca iarna se mai lungeste.
Aceasta cade intotdeauna in ziua de Intampinarea Domnului. Se spune ca in aceasta zi iese ursul din barlog si daca isi vede umbra, adica daca este soare, pleaca mai departe, dar daca nu-si vede umbra intra inapoi in barlog, pentru ca iarna se mai lungeste.
FILIPII DE IARNA
„Romanii din unele parti ale Bucovinei, si mai ales din satele in cari nu e datina de a se serba Sf. Trif … tin asemenea trei Filipi … numiti in genere Filipii de iarna, atat in contra lupilor cat si in contra feluritelor prilejuri de boala si primejdii si anume: unul in ajun, al doilea in ziua, iar al treilea a doua zi de Intampinarea Domnului.”
„Romanii din unele parti ale Bucovinei, si mai ales din satele in cari nu e datina de a se serba Sf. Trif … tin asemenea trei Filipi … numiti in genere Filipii de iarna, atat in contra lupilor cat si in contra feluritelor prilejuri de boala si primejdii si anume: unul in ajun, al doilea in ziua, iar al treilea a doua zi de Intampinarea Domnului.”
In comuna Fundu Moldovei se tine Trif cel Nebun, patronul ganganiilor, dar se tin si Filipii de iarna. In aceste zile nu este voie sa se foloseasca pieptenele, acul si nici sa se tese.
MOSII DE IARNA
Acest obicei cade totdeauna in sambata dinainte de lasatul secului. Gospodinele din Fundu Moldovei obisnuiesc sa faca placinte si pampuste care sunt date de pomana, impreuna cu o ulcica sau cana de sticla de sufletul mortilor. Cu acest prilej se utilizeaza expresia: „Cine da lui isi da.„
Acest obicei cade totdeauna in sambata dinainte de lasatul secului. Gospodinele din Fundu Moldovei obisnuiesc sa faca placinte si pampuste care sunt date de pomana, impreuna cu o ulcica sau cana de sticla de sufletul mortilor. Cu acest prilej se utilizeaza expresia: „Cine da lui isi da.„
