Ielele si superstitiile legate de Rusalii
Crestinii sarbatoresc Rusaliile timp de 3 zile, in zona Moldovei si a Transilvaniei, 7 zile in zona Munteniei si a Olteniei, iar in zona Banatului, timp de 8 zile.
Sarbatoarea crestina s-a suprapus peste o sarbatoare pagana mai veche, care isi are radacinile in mitologia romaneasca.
Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Imparat. Nu se cunoaste originea acestui mit, „iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular.
In traditie se spune ca cei care nu tin sarbatoarea de Rusalii vor fi pedepsiti de Iele. Acestea le vor lua mintile sau ii vor schilodi.
Rusaliile sunt fapturi fabuloase, inzestrate cu puteri magice, de seductie, salasluiesc in vazduh, munti, pesteri, paduri si pe malul apelor si cascadelor.
Pe timpul noptii, in lumina lunii, Rusaliile se spune ca se scalda goale in izvoare, despletite si dezlantuite. Sunt temute mai ales dansurile Ielelor si din vremuri indepartate se cunoaste ca dansul lor este numit Hora Ielelor, ele adorand sa danseze cu sanii goi in cerc, avand parul despletit, clopotei la glezne, picioare si purtand voaluri subtiri, transparente, dansul lor fiind unul magic, bogat in taine si simboluri de neinteles pentru muritori.
Ielele nu fac rau celor ce care le evita, ele devin rele numai daca sunt provocate sau daca dansul lor este privit. Atunci se spune ca se razbuna pe ” vinovat ” luandu-i mintile definitiv.
O superstitie spune ca daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor, deci este indicat sa eviti sa faci aceste lucruri.
Preotii si satenii ies pe camp in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.
In ziua de Rusalii exista si obiceiul numit “udatul nevestelor“. Conform traditiei se spune ca numai femeile care vor fi udate vor fi sanatoase tot anul si vor si mai frumoase.
Rusaliile, Ielele, au atributele unor Nimfe, Elfe, Sirene, Naiad, nu li se cunoaste numele, numele lor este tainic si inaccesibil si de aceea au fost inlocuite cu simboluri cum ar fi Fetele Codrilor, Imparatesele vazduhului, Ielele Noptilor Magice, Maiestrele, Izmele Pesterilor si padurilor, Fetele lui Rusalin Imparat, Elfele padurilor si grotelor… .
Se mai spune si ca nu este de dorit sa te prinda in Noapte de Rusalii, noaptea tainica a dansului Ielelor, nici la rascruci de drumuri, nici la marginea padurii, nici in munti, nici pe malul intunecat al apelor, caci aceia au sanse mari de a surprinde dansul Ielelor si de a-si pierde mintile.
De Rusalii, oamenii ar trebui sa poarte pelin la brau sau in san, pentru a fi feriti de mania lor.
Calusarii este un obicei pagan, a carui provenienta nu poate fi descoperita cu certitudine.
Dansul calusarilor este de origine precrestina, fiind legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui.
Dansul Calusarilor se practica in sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii.
Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice.
Calusarii executa un ritual magic, care evolueaza in jurul fructului de alun numit „calus”. In dansul lor magic exista un moment cand unul dintre executanti este doborat la pamant cu steagul de alun. Cei care joaca sunt initiati dupa un ritual secret, bine pastrat, pentru a fi demni de a juca acest dans.
In Duminica Rusaliilor nu e bine sa te urci in arbori sau in locuri inalte si nici sa calatoresti departe de casa. La poarta si in casa se pun flori, frunze de tei sau de nuc. In ziua aceasta sa nu se certe nimeni, caci e luat de Iele sau de Rusalii.
E bine sa ai la tine trei fire de usturoi, in san sau la brau. Femeile duc la biserica frunze de nuc si de tei si le pun apoi la stresinile caselor sau la icoane. De la Duminica Rusaliilor, timp de noua saptamani, nu se mai culeg ierburi de leac.
Un obicei unic in tara de Rusalii, in localitatea clujeana Batin este „impanatul boului“ si consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, apoi da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara “il stapaneste“, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, in incurajarile asistentei. Potrivit datinii, fata se va marita intr-un an.
Ortodocsii serbeaza, duminica, la 50 de zile dupa Pasti, Rusaliile, adica Pogorarea (Coborarea) Duhului Sfant sau Cincizecimea, unul dintre marile praznice imparatesti ale Mantuitorului, in care a fost alcatuita prima comunitate crestina, nucleul Bisericii de mai tarziu.
Duminica Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si Duminica mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor si cu care se incheie descoperirea fata de lume si de creatia lui Dumnezeu.
Sarbatoarea cade intotdeauna la 10 zile dupa Inaltare sau la 50 de zile dupa Pasti, cand a avut loc evenimentul sarbatorit si cand evreii isi serbau si ei praznicul Cincizecimii. Este intotodata sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, pentru ca, in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu.
