Igiena dentara si bolile de inima
O igiena dentara necorespunzatoare, dintii neingrijiti si gingiile sangerande se pot afla la originea bolilor cardiace, potrivit unui studiu facut public saptamana aceasta, la Dublin, in cadrul unei reuniuni de specialitate.
Bolile de inima sunt asociate in general cu fumatul, obezitatea si un nivel necorespunzator al colesterolului. Cu toate acestea, profesorul Howard Jenkinson de la Universitatea din Bristol, contrazice aceste asocieri, precizand ca, chiar si in cazul unei sanatati foarte bune, exista riscul aparitiei de maladii cardiace atunci cand starea dintilor unei persoane nu este foarte buna.
Potrivit cercetatorilor de la Universitatea din Bristol si de la Colegiul Regal de Chirurgie din Irlanda, persoanele care nu isi spala dintii in mod regulat risca aparitia unei sangerari a gingiilor, portiunile sangerande permitand intrarea in organism a bacteriilor din cavitatea bucala, care sunt in numar de circa 700.
„Gura este, probabil, locul cel mai murdar al corpului uman”, a remarcat Steve Kerrigan de la Colegiul regal de chirurgie din Irlanda.
Kerrigan a descris procesul: gingiile care sangereaza permit bacteriilor sa acceada la vasele sanguine, unde se coleaza pe plachete – componente sanguine care servesc la coagulare – si cauzeaza „o coagulare in interiorul vaselor de sange”, impiedicand partial sangele sa revina in inima si determinand o crestere a riscului unui atac cardiac.
O alta echipa, condusa de Greg Seymour de la Unievrsitatea Otago Dunedin din Noua Zeelanda, a studiat legatura existenta intre bacteriile provenind de la o igiena orala precara a gurii si arteroscleroza. Cercetatorii au analizat rolul pe care il pot juca „proteinele de stres” produse in timp ce celulele sunt expuse la inflamatii, toxine, lipsa de oxigen si apa. Rolul acestor „proteine de stres” este de a ajuta alte proteine sa se miste dincolo de membranele celulare.
In mod normal, sistemul imunitar nu reactioneaza la proteinele de stres ale individului, insa reactia sa la cele provenite de la agenti patogeni, care isi au originea in bacteriile din cavitatea bucala, antreneaza o reactie generala a tuturor proteinelor de stres. Astfel, „globulele albe se pot acumula in tesuturile arterelor” provocand arteroscleroza, a explicat Seymour.
