În cazul transportatorilor portăreii ANAF încalcă Legea.
La ordinul şefilor de la ANAF echipe de portărei au luat cu asalt firmele de muncă temporare şi au început controale în urma cărora şoferii de TIR şi toţi muncitorii din zona de muncă temporară vor rămâne fără diurne.
Cu toate că nici o dispoziţie lefală NU INTERZICE ÎN MOD EXPRES ACORDAREA DIURNELOR ACESTOR CATEGORII DE ANGAJAŢI, inspectorii ANAF au trecut la acţiuni concrete de umilire a celor caremuncesc pentru a-şi întreţine familiile şi pentru a trimite bani în România.
Prin apariţia Legii 16-2017 şi a normelor metodoligice privind detaşarea transnaţională, au fost clarificate aspectele privind detaşarea transnaţională, cheltuielileşi indemnizaţiile specifice detaşării , devenind legea cadru în ceea ce priveşte drepturile salariale acordate angajaţilor puşi la dispoziţia utilizatorilor.
Anterior acestei legi, îndemnizaţiile acordate angajaţilor puşi la dispoziţie de muncă temporară pe perioada detaşarii au făcut obiectul unor controale fiscale în urma cărora sumele acordatecu titlu de indemnizaţii au fost reclaficate de organele de control ca fiind drepturi salariale supuse impozitării.
Aceste erori de interpretare au fost îngăduite de legiuitor prin apariţia Legii 209-2015 care a anulat toate obligaţiile fiscale menţionate mai sus,stabilite de organele de control în sarcina contribuabilor care acordau astfel de îndemnizaţii angajaţilor detaşaţi altor state.
În conformitate cu dispoziţiile de la articolul 3 litera b. din Legea 16-2017 prevede că
,,a) întreprinderilor stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene care, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează pe teritoriul României salariaţi cu care au stabilite raporturi de muncă în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1);
b) întreprinderilor stabilite pe teritoriul României care, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează, pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, salariaţi cu care au stabilite raporturi de muncă, în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2).”
La articolul 5 se pune că:
,,b) detaşarea unui salariat de pe teritoriul României la o unitate sau la o întreprindere care aparţine grupului de întreprinderi, situată pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea;
c) punerea la dispoziţie a unui salariat, de către un agent de muncă temporară, la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi agentul de muncă temporară„.
În baza dispoziţiilor menţionate mai sus societăţile comerciale care au calitatea de agentde muncă temporară acordă angajaţilor salariu minim prevăzut de art. 92 aliniat 3 din codul muncii definit de art.2 aliniat 1 litera f din Legea 16-2017 precum şi altor drepturi aferente detaşarii transnaţionale conform legii anterior amintite, Art. 2 aliniat 1 litera h din Legea 16-2017 DEFINEŞTE îndemnizaţia specifică detaşării transnaţionale ca fiind ,,îndemnizaţia destinată să asigure protecţia salarială a salariaţilor acordată în vederea compensării incovenientelor cauzate de detaşare care constau în îndepăratarea salariatului de mediul său obişnuit„
Faţă de aceste dispoziţii societăţile în cauză acordă angajaţilor în afară de salariu stimulente specifice detaşării transnaţionale conform articolului 11 din legea16-2017.
Potrivit acestui articol: ,, Orice indemnizaţie specifică detaşării transnaţionale este considerată parte a salariului minim, în măsura în care nu este acordată cu titlu de rambursare a cheltuielilor generate de detaşare, respectiv cheltuielile de transport, cazare şi masă„.
Concluzie: portăreii ANAF încalcă Legea. QED.
Iulian Rinder
