În întreaga lume ni se opune aceeași conspirație monolitică și nemiloasă! (2)
Occidentul trebuie să recunoască faptul că echilibrul internațional de putere s-a schimbat
Occidentul va avea o tranziție lină spre multipolaritate sau o perioadă de instabilitate și potențial conflict si asta va depinde în mare măsură de modul în care factorii de decizie politică occidentali răspund la conditiile politicii Internationale unde Pax Americana si „ordinea bazată pe reguli”– un impuls occidental de a domina globul, nu mai pot functiona.
Occidentul, de-a lungul istoriei sale coloniale, a practicat și perfecționat interpretarea și povestirea/prezentarea selectivă a evenimentelor, alegând să se înfățișeze ca inițiatorul civilizației moderne și o forță de ghidare binevoitoare. Acest lucru se schimbă acum; tehnologiile informaționale, cum ar fi internetul și rețelele sociale, au rupt monopolul asupra informațiilor și istoriei deținute cândva de instituțiile occidentale de control (companii media, universități, edituri de carte și altele).
În consecință, oamenii din întreaga lume recunosc că istoria nu se mai limitează la interpretarea occidentală, inclusiv proiecția ei de bunăvoință.
O componentă semnificativă a acestui fapt a fost eșecul frecvent al Occidentului de a-și recunoaște propriul trecut imperfect. În ciuda faptului că a amplificat greșelile percepute ale altora, a tăcut cu privire la propriile momente neplăcute. Națiunile occidentale au, de asemenea, probleme în a admite greșelile și intențiile contemporane.
Națiunile non-occidentale pot clarifica si afirma acum că propriile lor țări și comunități au istorii lungi, care nu numai că există în ciuda interpretării occidentale, dar aceste istorii trebuie explorate, înțelese și expuse.
Occidentul trebuie să se confrunte cu această tendință și cu implicațiile ei, mai degrabă decât să continue să o ascundă prin negare. Luați în considerare eforturile diplomatice continue ale guvernului indian de a obliga Marea Britanie să returneze comoara furată din India, inclusiv unele dintre bijuteriile coroanei.
O altă tendință este reevaluarea ordinii internaționale „bazate pe reguli”. S-ar putea să nu le placă factorilor de decizie din Washington să-l audă, dar conceptul este subiectul multor remarci derizorii în întreaga lume și este considerat pe scară largă ca un instrument folosit de Occident pentru a controla afacerile globale și a-si menține hegemonia. Există un resentiment amplu față de națiunile occidentale, având în vedere încălcarea repetată pană si a propriilor reguli, ceea ce înseamnă că legitimitatea acestei ordini este pusă la îndoială în ciuda aspectelor sale pretins pozitive.
Pe măsură ce mai multe țări își determină propriile traiectorii în secolul XXI, Occidentul trebuie să recunoască faptul că echilibrul internațional de putere s-a schimbat. Nu poate continua să-și impună voința altora – ascensiunea Chinei și a altor națiuni este o dovadă în acest sens. Occidentul trebuie să se împace cu această nouă realitate și să recunoască că este nevoie de o abordare nouă, mai pragmatică și multipolară, în care națiunile să urmărească politici externe proprii angajate în coexistență, conduse de propriile lor interese, mai degrabă decât să se alinieze cu „o parte” ” sau cu celălaltă.
Demascarea „menținerii păcii” occidentale se face tot mai des si mai eficient. În ciuda faptului că se prezintă drept garantul securității globale, o mare parte a lumii consideră acum Statele Unite și Europa într-o măsură mai mică, ca profitând de pe urma războaelor, mai degrabă decât ca fiind interesată de promovarea păcii autentice. Complexul militar-industrial occidental – în special al Statelor Unite – este atât de puternic încât acum este binecunoscut că conduce politica externă a SUA în măsura în care perpetuează conflictele pentru a profita astfel de războaie.
În prezent, Statele Unite și aliații săi NATO conduc la creșterea cheltuielilor militare globale, America cheltuind mai mult pentru “apărare” decât următoarele zece țări la un loc.
Restul lumii și-a dat seama că Occidentul nu poate fi de încredere dacă va conduce eforturile globale de pace, mai ales că o parte semnificativă a economiilor lor este orientată să profite de pe urma conflictelor.
În lumina acestui fapt, are loc o schimbare pozitivă, China intermediând acorduri de pace inovatoare – între Arabia Saudită și Iran, de exemplu – în timp ce lideri mondiali precum Joko Widodo din Indonezia, Narendra Modi din India și Luiz Inácio Lula da Silva din Brazilia susțin pașnic rezolvarea conflictelor moderne.
Ordinea internațională multipolară, post-occidentală se apropie grabit si sigur. Pe măsură ce lumea se confruntă cu implicațiile acestei schimbări de putere, bazele unei mari socoteli prind contur. Această socoteală va provoca credințele și structurile de lungă durată care au susținut dominația occidentală a lumii în ultimele câteva sute de ani, dezvăluind pe parcurs natura dreptului perceput al Occidentului de a conduce ordinea generală. Rezultatul final va fi o reevaluare semnificativă a relațiilor internaționale așa cum le cunoaștem.
Această mare socoteală va fi condusă de tendintele care constrâng națiunile occidentale să se confrunte și să se adapteze la un viitor în care puterea trebuie împărțită cu restul într-o lume multipolară. Eșecul de a recunoaște sau încercarea de a rezista cu fermitate acestor tendințe ar putea prezenta riscuri semnificative nu numai pentru Occident, ci și pentru stabilitatea globală. Cu toate acestea, conflictele viitoare pot fi evitate dacă această perioadă de schimbare este privită ca o oportunitate de a construi o lume mai echitabilă, mai degrabă decât ca o criză care amenință privilegiile preferate și înrădăcinate.
Distribuția puterii între mai multe națiuni transformă ordinea mondială actuală și creează noi oportunități și provocări. China și-a asumat o poziție mai proeminentă, oferind bunuri publice globale, cum ar fi menținerea păcii și abordarea schimbărilor climatice într-un mod în care națiunile occidentale nu sunt dispuse sau capabile să o facă. În mod similar, India începe să se afirme, la fel ca și alte națiuni mai mici, precum Emiratele Arabe Unite și Indonezia.
În martie, Banca Export-Import din China a semnat primul său acord de cooperare și împrumuturi cu Banca Națională Saudită. Mai mult, în martie, Emiratele Arabe Unite și China au executat prima tranzacție folosind yuani pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate. Banca Centrală a Irakului și-a anunțat în februarie planul de a autoriza plățile pentru importurile din China direct în yuani în viitorul apropiat.
Guvernele occidentale trebuie să realizeze ceea ce este evident pentru toată lumea, cu excepția lor, că lumea nu este ca ceea ce a fost în epoca post-Război Rece. Vechile căi s-au terminat, iar Occidentul pur și simplu nu are puterea politică și financiară, ca să nu mai vorbim de legitimitatea internațională, care le-a avut cândva. Națiunile occidentale trebuie să se adapteze la acest mediu internațional în schimbare, mai degrabă decât să insiste cu încăpățânare asupra afacerilor ca de obicei. Nerespectarea acestui lucru va face lumea un loc mai periculos și va eroda și mai mult credibilitatea și influența Occidentului.
Convulsiile necontrolate ale orgoliului occidental este considerat periculos de cei din afara clubului occidental si de aceea s-au grupat in organizatii menite să le asigure o securitate colectivă, fiind organizatii de apărare comună cu adevarat si nu ca NATO care isi incordeaza muschii amenintator, desi nu mai reuseste să sperie pe nimeni.
SCO – Shanghai Cooperative Organization este în prezent una dintre cele mai extinse asociații regionale din întreaga lume, oferind un potențial inegalabil de colaborare între participanții săi în chestiuni politice, economice, de securitate, umanitare și culturale. În prezent, opt țări se bucură de statutul de membre cu drepturi depline al SCO: India, Kazahstan, China, Kârgâzstan, Rusia, Pakistan, Tadjikistan și Uzbekistan; patru țări — Afganistan, Belarus, Iran și Mongolia — au statut de observator la SCO, iar șase țări — Azerbaidjan, Armenia, Cambodgia, Nepal, Turcia și Sri Lanka — au statut de partener de dialog.
Organizația evoluează în mod constant într-o structură complet autonomă și autosuficientă, apărând ca unul dintre „centrele de putere” și contribuind activ la stabilirea unei lumi multipolare care să răspundă intereselor nu numai ale câtorva națiuni dezvoltate selectate, ci și ale întregii lumi în curs de dezvoltare.
Cu toate acestea, existența unui „centru de putere” autonom în prezent necesită crearea de noi aranjamente financiare care să fie susținute de monedele națiunilor participante, mai degrabă decât de dolar sau euro.
Mecanismele financiare occidentale de astăzi sunt susceptibile și excesiv de influențate de politică. Dolarul și euro sunt monede de investiții care își îndeplinesc funcțiile conform regulilor dictate de Statele Unite, care nu consideră nici China, India, Rusia și nici alți membri SCO ca parteneri egali
De fapt, dolarul și euro s-au transformat dintr-un instrument util al relațiilor financiare și economice internaționale într-o pârghie de șantaj politic și de presiune care împiedică dezvoltarea lumii. În acest sens, sarcina prioritară a organizației din Shanghai este să-și scrie propriile reguli în sfera financiară, ceea ce îi va permite să folosească propriile monede pe piața mondială.
Organizația elaborează deja o foaie de parcurs pentru tranziția la decontări în monede naționale. Procesul este departe de a fi simplu, întrucât dolarul, din păcate, este foarte profund încorporat, inclusiv în sistemele monetare naționale, dar trebuie făcut prin toate mijloacele.
Țările membre ale SCO trebuie pur și simplu să formeze noi relații financiare prin introducerea unor acorduri reciproce exclusiv în monedele organizației pentru a obține independența deplină și pentru a se proteja de mașinațiunile neprietenoase ale Occidentului colectiv.
Țările în curs de dezvoltare devin din ce în ce mai conștiente că statutul actual al puterilor occidentale se bazează pe jefuirea bogăției lor naturale și exploatarea neocolonială a resurselor lor. Potrivit cotidianului Arab News din Arabia Saudită, venitul mediu pe cap de locuitor este de peste 50 de ori mai mare în țările bogate decât în țările cu venituri mici, iar Banca Mondială estimează că va dura mai mult de un secol pentru a reduce decalajul de venituri dacă ratele actuale de creștere continua.
Țările din sudul global sunt conștiente că politicile occidentale sunt concepute pentru a perpetua această inegalitate; chiar și secretarul general al ONU a recunoscut că jumătate din bogăția pământului aparține la 26 de oameni, în timp ce marea majoritate trăiește în sărăcie. Potrivit lui António Guterres, țările G7 au primit 280 de miliarde de dolari de la FMI, în timp ce statele africane au primit doar 34 de miliarde de dolari. În timp ce țările G7 au o populație de 772 de milioane, iar continentul african are 1,3 miliarde de oameni.
Dedolarizarea se întâmplă foarte mult, ponderea monedei în rezervele globale scăzând la 47 la sută anul trecut, în scădere de la 73 la sută în 2001. În plus, țările caută alternative la sistemul SWIFT, care a fost, de asemenea, folosit în sprijinul țărilor occidentale, bazat pe sancțiuni și astfel a alarmat majoritatea globală.
Pe măsură ce țările cu monede stabile câștigă influență, apare o ordine economică mai multipolară, remodelând alianțele geopolitice, diplomația economică și echilibrul de putere în cadrul instituțiilor internaționale. Această schimbare poate oferi națiunilor în curs de dezvoltare o mai mare flexibilitate în gestionarea monedelor și politicilor monetare și poate limita capacitatea Occidentului de a impune unilateral sancțiuni.
Mai mult, țările BRICS au depășit recent G7 în ceea ce privește PIB-ul, semnalând o redistribuire a puterii economice și sugerând un viitor al cooperării în comerț, investiții, infrastructură și asistență pentru dezvoltare.
Prăbușirea notabilă a credibilității presei occidentale vine într-un moment critic, deoarece deficiențele repetate din ultimii câțiva ani au sporit gradul de conștientizare globală a rolului mass-mediei occidentale în perpetuarea aspectelor preferate de Occident ale ordinii mondiale actuale – adesea în detrimentul altor țări.
De exemplu, atacul persistent asupra Chinei în titlurile presei vestice a perpetuat o narațiune neproductivă și care provoacă teamă despre Beijing, ca o amenințare la adresa propriilor cetățeni și a lumii în general. Contextele geopolitice din Hong Kong și Taiwan, deși afacerile complicate, au fost analizate în mod special și selectiv pentru a împinge o narațiune „noi vs. ei”, mai degrabă decât pentru a încuraja înțelegerea dintre Occident și China.
În mod similar, acoperirea covârșitoare unilaterală a conflictului ucrainean trece în mod regulat cu vederea complexitățile geopolitice naționale și regionale din relația de lungă durată ruso-ucraineană și istoria expansiunii NATO în Europa. Lipsa de raportare despre bombardamentul Nord Stream, despre care mulți cred că a fost comis de o națiune occidentală – cu rapoarte care susțin această afirmație – este o gaură flagrantă care a contribuit la lipsa de încredere în mass-media occidentală atât din partea non-occidentală, cât și din partea occidentală, la toti cititorii deopotrivă.
Doar luni mai târziu presa occidentală recunoaște în liniște potențiala culpabilitate occidentală.
În plus, acoperirea inadecvată și părtinitoare a conflictelor non-occidentale, cum ar fi cele din Yemen, Myanmar și Palestina, a condus la acuzații globale de neglijență, părtinire și chiar rasism.
Yuanul chinezesc o alternativa la dolar
Fondul Monetar Internațional (FMI) a sugerat că ar putea accepta yuanul chinezesc ca monedă pentru ca țările să își achite obligațiile față de FMI, după rambursarea recentă a datoriilor Argentinei în yuani.
Purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, a confirmat că Argentina și-a plătit o parte din datoriile – echivalentul a 1,1 miliarde de dolari din cele 2,7 miliarde de dolari care au ajuns luna trecută – cu FMI în moneda chineză.
„Așa cum am afirmat în trecut, autoritățile argentiniene continuă să rămână la curent cu obligațiile lor financiare față de FMI”, a spus doamna Kozack la o conferință de presă.
„RMB – renminbi, yuanul este una dintre cele cinci monede liber utilizabile pe care membrii le pot și le-au folosit pentru a-și achita obligațiile față de FMI”, a adăugat ea.
Banca Centrală a Argentinei a declarat că a încorporat yuanul ca monedă acceptată pentru depozitele în băncile de economii și în conturile curente, semnalând o abatere si o abtinere de la dolarul american ca monedă oficială de rezervă.
„Entitățile financiare vor avea astfel posibilitatea să deschidă conturi bancare denominate în yuani – renminbi”, a declarat banca.
Pe lângă Argentina, Brazilia a semnat și ea un acord cu China la începutul acestui an care le-ar permite să efectueze comerț și investiții în propriile monede, reducând și mai mult dominația dolarului american.
Sunt tări care nu vor să devină decat membru partial, astfel incat să-si plaseze rezervele si excesivul de dolari in Banca de Ajutor BRICS, o modalitate prin care se ajută cu imprumuturi la rate avantajoase tările mici, nevoiase, dar in acelasi timp deponentii pot opta pentru o convertire imediată a depunerilor in monedele tărilor BRICS, care acum arată a fi cele mai stabile.
Pepe Escobar ne informează in articolul său intitulat “Geopolitical Chessboard Shifts Against US Empire” – “Tabla de șah geopolitică se schimbă împotriva Imperiului SUA”, că noi evenimente tematice se precipită in intreaga lume, dar in special in Africa.
“Separat de acțiunea frenetică din Sankt Petersburg, Nigerul a trecut printr-o lovitură de stat militară. Deși rezultatul final rămâne de văzut, Niger este probabil să se alăture vecinului Mali pentru a-și reafirma independența politicii externe față de Paris. Influența franceză este, de asemenea, cel puțin „resetată” în Republica Centrafricană (RCA) și Burkina Faso. Traducere: Franța și Occidentul sunt evacuate în tot Sahelul, câte un pas, într-un proces ireversibil de decolonizare.”
Va fi o iesire elegantă a imperiului de pe scena istoriei sau va fi una violentă, pornită să distrugă intreaga umanitate?
Greu de spus.
Cei din afara clubului atlanticist sunt pregătiti să raspundă si să descurajeze asemenea provocări, dovedind mult calm si o concentrare pe tehnica si strategia militară, cea care le asigură psihologic descurajarea elementului violent-războinic.
După summitul BRICS din luna august de la Johanesburg se vor putea aduce multe completări definitorii la acest articol, căci acum 3 zile, doar la zvonul că Egiptul vrea sa intre in BRICS, bursa a avut deja convulsii.
Cand BRICS-ul va avea in componenta sa peste 45 de state, la diverse niveluri de membership, lumea va arăta cu totul altfel.
In luna septembrie vor urma completările promise.
Prima parte aici: În întreaga lume ni se opune aceeași conspirație monolitică și nemiloasă! (1)
Autor: Carolina Gunderode
Sursa: IncorectPolitic.ro
