IN LUME, SPERANTA DE VIATA SE DUBLEAZA?!
Longevitatea oamenilor a crescut atât de rapid de-a lungul ultimului secol încât vârsta de 72 de ani de acum poate fi echivalată cu cea de 30 la nivelul anului 1800, relevă un nou studiu citat de CNBC ÅŸi Financial Times.
Potrivit cercetătorilor de la Institutul de cercetări demografice Max Planck din Rostock (Germania), progresele în ce priveÅŸte scăderea probabilităţii de deces, indiferent de vârstă, au fost atât de rapide după 1900 încât speranÅ£a de viaţă a crescut mai repede decât în cei circa 200.000 de ani anteriori, socotind de la începuturile evoluÅ£iei omului modern din speciile hominide.
Pe de altă parte, acest ritm rapid de creÅŸtere a speranÅ£ei de viaţă lasă economiile industrializate nepregătite în faÅ£a costurilor de asigurare a veniturilor după retragerea din activitate pentru f. mulÅ£i oameni ÅŸi un timp atât de îndelungat.
Studiul, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States, a analizat bărbaÅ£i din Suedia ÅŸi Japonia, două ţări unde astăzi speranÅ£a de viaţă este între cele mai ridicate din lume. Cercetătorii au conchis că speranÅ£a de viaţă la nivelul anului 1800 era comparabilă mai curând cu aceea a vânătorilor ÅŸi culegătorilor de la începuturile omenirii, decât cu speranÅ£a de viaţă a adulÅ£ilor din zilele noastre. Mai exact, estimează cercetătorii, acei oameni primitivi, la vârsta de 30 de ani, erau expuÅŸi unui risc de deces similar unui bărbat suedez sau japonez din ziua de azi la vârsta de 72 de ani. În acelaÅŸi timp, oamenii de ÅŸtiinţă implicaÅ£i în studiu notează că nu se ÅŸtie care ar putea fi de fapt limita superioară a speranÅ£ei de viaţă.
“Cât de mult putem prelungi viaÅ£a? Pur ÅŸi simplu nu ÅŸtim”, a punctat Oskar Burger, conducătorul studiului. Demersul cercetătorilor germani nu a urmărit să stabilească în ce măsură prelungirea vieÅ£ii umane este morală sau dezirabilă sau dacă s-ar putea realiza fără ca toate facultăţile necesare omului pentru a se bucura de aceÅŸti ani în plus să aibă de suferit.
Oskar Burger a mai subliniat că această creÅŸtere foarte rapidă a speranÅ£ei de viaţă a coincis cu inventarea antibioticelor ÅŸi vaccinurilor, cu vasta îmbunătăţire a eficienÅ£ei agricole, care a asigurat accesul la hrană pentru un număr mult mai mare de oameni, ÅŸi cu dezvoltarea pe scară largă a sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă. Pe de altă parte, speranÅ£a de viaţă a românilor este cu cinci ani sub media europeană, situându-se la chiar vârsa de 72 de ani, potrivit unui studiu OECD Health Data. (surse: agerpres,mediafax)
