In mijlocul „Ținutului…secuiesc” stătea ascunsă o spledidă Cetate Dacică, veche de peste două milenii!

…Arheologii spun că este una dintre cele mai mari din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de mai multe terase fortificate cu ziduri puternice de piatră. Potrivit legendelor, cetatea ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit după înfrângerea suferită în luptele cu romanii, dar oamenii de știință nu pot confirma acest lucru.
O mare parte dintre zidurile cetății au ieșit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii și a culcat pădurea la pământ. La rădăcinile copacilor seculari au apărut nu doar ziduri de piatră, ci și alte vestigii, cum ar fi bucăți de ceramică, monede și obiecte de cult, pe baza cărora specialiștii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I i.d.Hristos. În urma săpăturilor făcute de arheologi au fost descoperite cinci terase fortificate cu ziduri din piatră de aproape doi metri, iar aceștia susțin că cetatea e foarte bine conservată și poate oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice.

Cetatea a atras de-a lungul timpului și căutători de comori, pentru că în jurul ei s-au țesut nenumărate poveștiPotrivit altei legende, într-un loc din apropiere, denumit de localnici ”Valea Zânelor”, ar fi trăit cândva Ileana Cosânzeana. Una dintre ele spune că undeva, printre zidurile cetății, dacii ar fi ascuns o comoară. Potrivit legendei, din șapte în șapte ani se deschide o poartă care arată drumul spre lada plină cu aur și care stă deschisă o noapte întreagă până la cântatul cocoșilor. Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a rămas în continuare îngropată în pământ., una dintre cele mai frumoase pământence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperită, potrivit legendei, doar într-o noaptea cu lună plină dinaintea zilei Sfântului Gheorghe și doar de către al șaptelea copil al unei familii…demonstrand,daca mai era nevoie, sanatoasa traditie la romani,a familiilor cu multi copii! Cei care au despărțit mitul de realitate, demonstrand ca zidurile nu sunt…maghiare,cum credea un cunoscut arheolog ungur –  au concluzionat că „adevăratele” comori ale Covasnei nu sunt…doar apele minerale, mofetele și aerul puternic ionizat care ajută la vindecarea multor boli.

An de an, în preajma Sântiliei si în Valea Zânelor are loc Nedeia mocănească, una dintre cele mai populare si mai vechi sărbători tradiționale ale românilor din mai toate zonele montane,ce  readuce în actualitate obiceiurile și tradițiile seculare ale oierilor din Carpatii Romanesti cu „ecouri”, parca si de pe Columna lui Traian !!

Treptat,  obiceiurile s-au mai schimbat, dar voineștenii, sacelenii, branenii, ca si mocanii din Marginimea Sibiului, ori novacenii de langa Polovragi, bucovinenii din Nordul Carpatilor, Sâmbra oilor din Tara Oasului, etc. continuă tradițiile stravechi pentru că sunt ale vestitilor crescători de oi, din tată în fiu.
Sărbători, cum este ”Sântilia”, de exemplu, pastreaza si reconstituie întregul ritual al nunții tradiționale la romanii de odinioara, cu cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălțatul nașilor, trânta voinicilor și  intrecerea intre acestia prin ridicatul bolovanului și taiatul busteanului, etc,  prilejuri de a prezenta si turiștilor  frumusețea portului, dansului și cântecului popular românesc din toate regiunile vechii Dacii !! Cea ce ,de fapt,este cel mai important!(sinteza, d.d.rujan)

Share on Facebook

Tweet

Follow us