In Romania pădurile batjocura strainilor, în Austria o resursa de miliarde de euro!
Dacă Austria a acaparat o mare parte din fondul forestier de la noi, exploatând fără milă lemnul din pădurile noastre, aşa cum a relatat toata presa, să vedem cum sunt îngrijite şi valorificate pădurile din Austria şi ce venituri le aduc ele austriecilor, poate luăm şi noi vre-un exemplu….
În Austria, pădurile acoperă 3,96 Milioane de hectare, adică circa 47% din suprafaţa naţională. (În ţările scandinave procentele sunt mult mai mari: 75% din teritoriul ţării e împădurit în Finlanda, 68% în Suedia). În Europa centrală, de exemplu, 41% din teritoriu e împădurit în Slovacia, 33% în Cehia.
Se pare că la noi procentul de păduri ar fi cam 27%, dar în aceste raportări intră şi suprafeţe care au fost de fapt rase de mult.
Dezvoltare forestieră durabilă
Suprafeţele împădurite au crescut în mod constant de câteva decenii, cu circa 5100 ha/an. Practic aproape toate pădurile austriece sunt considerate semi-naturale, parte dintre ele fiind chiar virgine.
Mai mult de jumătate dintre tăierile definitive sunt tăieri de regenerare, de ameliorare a pădurilor bătrâne şi tăieri de mică întindere.
Economia forestieră austriacă în 2005
Suprafaţa de păduri 3,96 milioane hectare
Stoc de lemn pe picior 1095 milioane m3
Creştere anuală netă 31,3 milioane m3
Recoltare de lemn 18,8 milioane m3
Din care tăiere de copaci 16,47 milioane m3 (jumătate din cantitatea care creşte anual)
Valoarea producţiei:primare 1,21 miliarde €
Prima prelucrare -cherestea
Producţie cherestea 11,1 milioane m3
Valoarea producţiei de cherestea 2,03 miliarde €
Export de cherestea 7,3 milioane m3
Valoare export cherestea 1,2 miliarde €
Producţie hârtie, carton etc 4,95 milioane tone
Cifră de afaceri hârtie 3,41 miliarde €
Valoare export hârtie 2,79 miliarde €
Observăm că austriecii au grijă să nu taie decât jumătate din creşterea anuală netă a pădurilor lor şi obţin la export 10,71 miliarde euro pe cherestea şi hârtie obţinute din lemnul brut în valoare de 1,21 miliarde euro, din care îşi acoperă desigur şi necesităţile interne.
Global, valoarea adăugată de sectorul forestier este estimată la 4,8 miliarde €, provenind din: 1 miliard din exploatarea pădurii, 2 miliarde din transformarea în cherestea , 1,8 miliarde din producţia de hârtie şi carton.
În schimb la noi, se estimează că am pierdut 5 miliarde de euro din defrişări ilegale. De fapt pagubele sunt mult mai mari, dacă avem în vedere şi distrugerea solului montan,inundaţiile, alunecările de ten, modificările climatice şi poluarea ce urmează defrişărilor.
Reglementările forestiere în Austria
În Austria legile ce protejează pădurea sunt vechi şi foarte severe.
Exploatarea pădurilor nu este autorizată decât în măsura în care plantaţiile tinere înlocuiesc arborii tăiaţi. Nu sunt permise decât în mod excepţional proiecte comunale (drumuri, habitat etc) în zonele împădurite.Tăierile la ras a mai mult de o jumătate de hectar trebuie să facă obiectul unei cereri oficiale către autorităţi, iar tăieri pe mai mult de 2 ha sunt total interzise. 
In foto suprafetele de padure din Romania
De ce nu se adoptă şi la noi o astfel de lege?
Domeniile forestiere de peste 500 ha trebuie să fie conduse şi exploatate de un personal format la şcoli recunoscute de Stat. Când e vorba de zone recreative, pădurile trebuie să fie deschise publicului, cu excepţia zonelor de cultură, de tăieri şi de arbori dezrădăcinaţi, căzuţi. Culegerea de ciuperci şi de fructe de pădure e limitată. Sunt interzise velocrosul şi orice activităţi care pot dăuna pădurii, în mod special depozitele de gunoaie.
Legea forestieră fixează ca obiectiv salvgardarea pădurii, garantându-i patru funcţiuni principale, pentru fiecare dintre ele fiind luate măsurile necesare.
• Funcţiunea economică are ca obiectiv producţia durabilă a materiei prime lemnoase.
• Funcţia de protecţie vizează minimizarea catastrofelor naturale, degradărilor mediului, protejarea solului de spălare, de alunecări sau ruperi de teren.
• Funcţia de mediu vizează un echilibru între climat şi ciclul apei, purificarea şi reinnoirea aerului şi apei şi reducerea noxelor sonore.
• Funcţia recreativă priveşte pădurile folosite pentru recreere şi turism.
Aducerea la îndeplinire a obiectivelor prevăzute este sarcina autorităţii administrative federale. (ministerul de resort). Totalitatea suprafeţelor forestiere, fie că sunt propriete privată sau publică, sunt puse sub controlul acestei autorităţi. Rolul ei este de a veghea la aplicarea legilor şi de a-i sfătui pe proprietari prin intermediul camerelor de agricultură . Adeziunea la camere este obligatorie. Toţi proprietarii de exploatări agricole şi de păduri sunt automat membri ai camerelor de agricultură. Conferinţa preşedinţilor camerelor de agricultură influienţează formularea politicilor permiţând stabilirea de decizii prin consens între toţi actorii.
Prezervarea şi întreţinerea de terenuri forestiere sunt asigurate cu ajutoare şi subvenţii, programele fiind concentrate pe construirea de drumuri forestiere, plantarea de păduri mixte şi punerea în aplicare a programelor de protecţie contra bolilor. Se întreţin furnicarele şi se pun cuiburi pentru păsări. O centură de pădure stabilă oferă cea mai bună protecţie contra avalanşelor şi apelor torenţiale, sistemul de protecţie tehnică a pădurilor preconizează o sinteză de resurse tehnice şi biologice şi forestiere. Reîmpădurirea zonelor cu altitudine înaltă, ameliorarea pădurilor de protecţie , ca şi aplicarea mijloacelor tehnice contribuie la armonizarea tehnologiilor moderne pentru a păstra sau a înlocui echilibrul ecologic. Prin intermediul planificării zonelor periculoase, acest serviciu îşi aduce contribuţia importantă la amenajarea teritoriului.
Sensibilizare
Campanii specifice, dialog naţional asupra politicilor forestiere
Austria dirijează de la creaţia ei Echipa FAO/CEE de specialişti în relaţii publice în sectorul pădurilor şi industriei forestiere , cunoscută şi ca Reţeaua de comunicaţii forestiere a FAO şi a Comisiei economice a ONU pentru Europa.
Activităţi internaţionale
Divizia de regularizări a torenţilor şi de stăpânire a avalanşelor a format specialişti în prevenirea şi stăpânirea eroziunii, în regiunile muntoase ale ţărilor în curs de dezvoltare . (La noi însă, nu vedem că ne-ar ajuta în acest domeniu)
Din 1993 în 1996 un program special de sprijinire a gestiunii durabile a pădurilor din ţările în curs de dezvoltare a finanţat 35 de proiecte în 16 ţări din America Latină, din Africa şi din Asia de Sud-est.
(la noi, insă, nu desfăşoară nici un program de acest fel)
Vânzarea lemnului
În pădurile private, partea de lemn vândut pe picior este foarte scăzută, neglijabilă. Cele 40 de întreprinderi mari de prelucrare cumpără deseori lemn „ dat spre uzinare”, ceea ce reprezintă 50-60% din volumele vândute. Restul, adică 40-50% din volume este vândut sub formă de doborâturi (arbori căzuţi) aduse la începutul drumurilor forestiere.
Contractele de aprovizionare pe mai mulţi ani sunt rare, contractele cele mai frecvente nu depăşesc câteva luni.
(Doar cu noi vor să facă un contract pe 10 ani – că tot am avut de câştigat din contractul precedent, nu?).
Pădurile publice (federale) austriece sunt administrate de ÖBF,societate devenită independentă în 1996, dar Statul rămâne proprietar cu 100%.
Observăm că Austria obţine venituri mari din păduri, punând accent pe valorificarea superioară a lemnului şi având o grijă deosebită ca această resursă preţioasă să crească mereu, pentru a continua să aducă numeroasele beneficii atât economice, cât şi de optimizare a mediului înconjurător. Noi “obţinem” însă doar pagube! Cum e posibil?
La noi, în schimb, doar în 2 ani au dispărut 280 000 ha pădure! Iar împăduririle pe locul pădurilor tăiate integral ar putea să fie compromise, pentru că stratul de sol fertil de pe stâncile munţilor este spălat rapid de precipitaţii în lipsa copacilor care să-l stabilizeze, iar refacerea lui se face în milioane de ani!
Firma austriacă HolzIndustrie Schweihoffer defrişează în voie munţii Apuseni, care iau lemnul de bună calitate la preţ mic şi îl exportă în stare brută în Japonia , în China sau în Indonezia. fără ca românii să aibă vreun profit. Timp de 10 ani, firma austriacă a avut dreptul să-şi aleagă orice zonă şi să radă pădurile fără oprelişte, ceea ce desigur nu ar fi avut dreptul în Austria.
Firmele româneşti de mobilă se plâng că nu mai au materie primă pentru produsele lor.
La Borşa, în Maramureş, în acelaşi timp, se defrişează pe scară largă. Pe zeci de kilometri zace lemn tăiat, ce aşteată să fie încărcat în maşini cu numărul ascuns, conform cu emisiunile tv.
6000 de hectare de pădure au intrat în posesia d-lui Frank Timiş, acelaşi care ne-a băgat şi în mizeria cu Roşia Montană Gold Corporation. Începând din 2005, companiile străine defrişează fără limite munţii noştri. Suntem singurii de pe continent care permit vânzarea pe scară largă a pădurilor şi care nu limitează tăierile de lemn din păduri.
500 000 de hectare de pădure au fost date la preţuri ridicole, folosindu-se filiere de retrocedări e bază de acte falsificate. Dar autorităţile statului român sunt inexistente?
Dacă s-a stabilit că actele folosite la retrocedări au fost false, de ce nu se anulează acele retrocedări şi de ce nu se incriminează penal firmele implicate?
Sursa: N/A Zone
