INCA UN SAVANT DE ORIGINE ROMÂNĂ, ȘTEFANIA MĂRĂCINEANU, A FOST „UITAT” DE LA O NOMINALIZARE PENTRU PREMIUL NOBEL
STEFANIA MARACINEANU s-a născut în Bucureşti, la 18 iunie 1882. Se ştiu foarte puţine detalii despre viaţa ei timpurie, cu excepţia faptului că a avut o copilărie nefericită, despre care nu a vrut să vorbească. A urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910. Începând din 1922, cu ajutorul unei burse, Ştefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ţinute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În 1924 şi-a susţinut lucrarea de doctorat.
Cercetări asupra constanţei poloniului şi asupra penetrării în metale la Universitatea Sorbonne din Paris pentru care a primit calificativul Très Honorable. Auditoriul – studenţi, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta îşi ţinea dizertaţia. Printre aceştia se afla şi Marie Curie care a invitat-o în echipa sa, După obţinerea doctoratului lucrează şi la observatoarele din Mendou şi Paris, unde a demonstrat că plumbul supus mai multe secole radiaţiilor solare a devenit radioactiv…
Numită, în 1925, universitar la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, creează aici primul Laborator de Radioactivitate din ţară, folosind aparatura cumpărată cu banii proprii. Lucrând la teza ei de doctorat, Ştefania Mărăcineanu a identificat fenomenul radioactivităţii artificiale. Procedeul a fost preluat si explicat matematic de Irène Joliot-Curie şi soţul acesteia, iar descoperirea eminentei cercetatoare din Romania , încununată cu acordarea premiului Nobel sotilor CURIE a fost…uitata de la nominalizare de catre cele două personalităţi. Ştefania Mărăcineanu a exprimat consternarea ei pentru faptul că Irene Joliot-Curie folosise o mare parte din observaţiile sale de lucru referitoare la radioactivitatea artificială, fără să menţioneze aceasta.
Mărăcineanu a susţinut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris. Meritele fizicienei române au fost recunoscute de către fiica Mariei Curie într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal”, în 1934: „Ne amintim că savanta română domnişoara Mărăcineanu a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale”.
S-a ocupat şi de fenomenele meteorologice, reuşind, cu sprijinul profesorilor Bungeţianu şi Vasile Karpen şi al aviatorului Bâzu Cantacuzino, să descopere procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive şi să stabilească legătura între cutremure şi precipitaţii.
În 1931 a provocat prima ploaie artificială din lume în Bărăgan, continuând cercetările în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. De asemenea a semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur creşte radioactivitatea în zona epicentrului. Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea ştiinţifică de atunci, atât în Franţa, cât şi în Germania şi Anglia.
Principalele sale lucrări au fost:
* Actions spéciales du soleil sur la radioactivité du polonium et du plomb (Paris, 1926),
* Radioactivitatea şi constituţia materiei (Bucureşti, 1929),
* Radioactivité, soleil, pluie artificielle (Bucureşti, 1934) şi
* La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Les pluies et les tremblements de terre.
Ştefania Mărăcineanu, savanta ce susţinea că „răsplata pentru cercetătorul devotat ştiinţei nu vine din afară, ci sunt fiorii de fericire pe care îi are la descoperirea adevărului”, s-a îmbolnăvit de cancer, provocat de iradierile radioactive, şi a murit (15 august 1944) cu un an înaintea folosirii celor două bombe atomice împotriva omenirii. Ştefania Mărăcineanu a fost membru al Academiei de Ştiinţe din România. (d.d.r.)
