INCERCARE DE INSELACIUNE A POPORULUI ROMAN !

In recenta scrisoare a presedintelui Basescu (Scrisoarea II-a! adresata USL, scoasa din maneca pentru a acoperi mediatic dramoleta "parasirii PDL"…), cât ÅŸi în REPETATELE ieÅŸiri publice, Traian Băsescu solicită, tot pe un ton ultimativ (ÅŸi tot fără a avea vreo atribuÅ£ie în acest sens), ca revizuirea ConstituÅ£iei să pornească de la referendumul din 22 noiembrie 2009.

Adică cere imperativ ca viitoarea Constituţie să prevadă parlament unicameral pentru ca, minte presedintele, "CCR a instituit obligativitatea respectării rezultatului referendumului şi a trecerii la un parlament unicameral".

Tot Traian Băsescu susÅ£ine că parlamentul să lucreze pe proiectul cotrocenist de revizuire a ConstituÅ£iei. Dar pretentiile sale nu aveau cum fi satisfăcute nici dacă regulamentele ar fi de partea lui. Åži asta pentru simplul motiv căjudecătorii CCR „au făcut praf” textul lui Traian Băsescu, în sensul că în jur de 60-65% din prevederile importante din proiect, au fost declarate neconstituÅ£ionale… Ca asa si erau, neconstitutionale, si cativa de acolo, oameni harsiti in legislatie constitutionala si parlamentara, nu se puteau face chiar de ras…

Ce spune Decizia CCR nr. 779 din 17 iunie 2011: în documentul citat sunt inserate două recomandări exprese care dau peste cap toate susÅ£inerile lui Traian Băsescu. Iată ca judecatorii de la Curte, referitor la tipul de referendum organizat de Traian Băsescu în 2009, sustine-au ca: „Distinct de modificarea propusă, Curtea apreciază necesară completarea dispoziÅ£iilor art. 90 alin. (1) în sensul exceptării de la referendumul cerut de PreÅŸedinte a problemelor de interes naÅ£ional care, aprobate prin exprimarea voinÅ£ei poporului, ar impune revizuirea ConstituÅ£iei. Prin eliminarea acestei posibilităţi s-ar evita o dublă consultare a poporului pentru una ÅŸi aceeaÅŸi problemă: organizarea unui prim referendum prin care acesta ÅŸi-ar exprima punctul de vedere cu privire la o anumită problemă de interes naÅ£ional a cărei rezolvare necesită revizuirea Legii fundamentale, declanÅŸarea procedurii de revizuire în sensul celor statuate în urma consultării populare ÅŸi, în fine, organizarea unui nou referendum pentru aprobarea legii de revizuire”.

Deci judecătorii CCR spun (ceea ce susÅ£ine media încă din octombrie 2009 ÅŸi au reclamat la vremea respectivă toÅ£i politicienii cu excepÅ£ia celor din PDL) că un referendum naÅ£ional nu trebuie să conÅ£ină întrebări specifice referendumului pentru aprobarea unei ConstituÅ£ii. Motivul este simplu: există riscul ca votul de la referendumul primar să fie ulterior infirmat ulterior de votul de la revizuirea ConstituÅ£iei!!

CULMEA, CCR a pledat convingator pentru bicameralism: Nu trebuie ignorate totuÅŸi, în exprimarea acestei opÅ£iuni, tradiÅ£ia statului român ÅŸi avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală."

Judecătorii CCR au avut următoarea recomandare legat de sistemul parlamentar, recomandare pe care o redăm integral: "Curtea reÅ£ine în acest sens că, în mod tradiÅ£ional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al ConvenÅ£iei de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul ConstituÅ£iilor din 1866, 1923 ÅŸi 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentanÅ£a naÅ£ională era unicamerală – Marea Adunare NaÅ£ională. După revoluÅ£ia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr.92/1990 pentru alegerea Parlamentului ÅŸi a PreÅŸedintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului."

Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente

C.C.R.precizeaza: "Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri ÅŸi un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri diferite ale forului legiuitor, ceea ce oferă o mai mare garanÅ£ie a calităţii actului legislativ. Adoptarea legilor în cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe "lecturi" succesive ale unui text, astfel cum, de altfel, se propune ÅŸi în prezentul proiect de revizuire a ConstituÅ£iei. Fiind realizate însă de acelaÅŸi corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială, sau pot fi suprimate din raÅ£iuni de urgenţă. Bicameralismul determină ca a doua lectură a legii să se facă, întotdeauna, de o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepÅ£ie critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune ÅŸi colective de luare a deciziilor, conferindu-se amploare formării voinÅ£ei statului parlamentar. În plus, bicameralismul minimizează riscul dominaÅ£iei majorităţii, favorizând dialogul între majorităţile din cele două Camere, precum ÅŸi între grupurile parlamentare. Cooperarea ÅŸi supervizarea legislativă sunt extinse în acest mod, demonstrându-se astfel că sistemul bicameral este o formă importantă a separaÅ£iei puterilor, care nu funcÅ£ionează doar între puterile legislativă, executivă ÅŸi judecătorească, ci ÅŸi în interiorul celei legislative."

Dar in mod ticalos,Traian Băsescu nu s-a referit niciodată la ce a apărut în Decizia 779/2011 a CCR, dimpotriva, a eludat-o cu abilitate.

„Masacrarea” ConstituÅ£iei lui Băsescu de catre CCR a fost imediat acoperită mediatic. Inclusiv Traian Băsescu a acoperit "dezastrul", prin crearea unui alt subiect "savuros" de presă, în aceeaÅŸi zi, a fost atacul mizerabil la adresa Regelui Mihai I.