Inchiderea a 101 gropi de gunoi neconforme in 5 ani
Romania are termen pana in anul 2017 sa inchida 101 gropi de gunoi neconforme, dintre care cinci pana la 16 iulie 2011, fiind printre tarile care au progresat cel mai putin la capitolul reciclare, alaturi de alte 10 state, potrivit datelor Garzii Nationale de Mediu /GNM/, transmise, joi, AGERPRES, si a unui raport intocmit de Comisia Europeana /CE/.
In acest context, Romania urmareste implementarea unui Masterplan, in cadrul caruia se vor regasi informatii despre sistemele de incinerare a gunoiului, dar si de reciclare a acestuia.
Din datele GNM reiese faptul ca, pana la data de 16 iulie 2011, trebuie sa se sisteze activitatea a cinci gropi de gunoi, dintre care trei amplasate in judetul Caras-Severin (Bocsa, Otelu Rosu si Anina) si doua in judetul Suceava (Hurghis-Campulung Moldovenesc si Gura Humorului).
La finele lunii iulie 2010, Laszlo Borbely, ministrul Mediului si Padurilor, declara ca, la nivel national, exista primari care nu mai agreeaza ideea constructiei de gropi de gunoi, ci de sisteme de incinerare a deseurilor, o astfel de idee fiind in studiu la ministerul pe care il conduce.
Oficialul a precizat ca printre judetele interesate pentru implementarea in Masterplan a sistemelor de incinerare a gunoiului se afla Brasov si Maramures, precum si faptul ca niciunul dintre judetele cu probleme la capitolul gropi de gunoi nu s-a aratat interesat de un astfel de proiect.
Lista judetelor care nu au, in prezent, nicio groapa functionala, cuprinde Timis, Vaslui, Bacau, Satu-Mare, Teleorman si Mures.
In toamna lui 2010, ministrul Laszlo Borbely anunta ca Romania are de cheltuit aproape doua miliarde de euro pentru proiecte privind managementul deseurilor si ca, pana la finalul anului 2013 inceputul lui 2014, sistemul integrat al deseurilor va deveni functional in toate judetele tarii.
Termenele UE prevazute pentru inchiderea treptata a depozitelor de deseuri neconforme sunt programate la fiecare data de 16 iulie ale fiecarui an pana in 2017.
In caz contrar, Romania ar putea primi din partea forului european penalizari ce pot ajunge la un cuantum de 200.000 euro pe zi, suma care ar putea fi transferata autoritatilor locale care nu si-au indeplinit obligatiile.
Sanctiunile europene se decid in urma unui proces in care statul roman si Comisia Europeana /CE/ se judeca la Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente si ultimatumuri de conformare din partea forului european.
