Intalnire istorica – Papa și Patriarhul rus s-au îmbrățișat în deschiderea întâlnirii!
Papa Francisc și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, s-au îmbrățișat vineri în deschiderea istoricei lor întâlniri din Cuba, prima între liderii acestor biserici după schisma creștinilor din Răsărit și Occident în urmă cu aproape o mie de ani, transmite AFP.
După ce s-au pupat pe obraz de mai multe ori, cei doi au purtat o scurtă discuție, zâmbind în fața fotoreporterilor aflați într-un salon al Aeroportului José Marti din Havana.
„În sfârșit, ne întâlnim, suntem frați”, și-a exprimat bucuria Papa Francisc, afirmând: „Este foarte clar că aceasta este voința lui Dumnezeu”.
„Acum, lucrurile sunt mai clare”, a declarat la rândul său patriarhul rus cu barbă albă sub camilafcă, tradiționalul văl alb împodobit cu o cruce.
Francisc și Kirill s-au retras apoi în compania interpreților și a responsabililor care au pregătit această întâlnire în cel mai mare secret: mitropolitul Ilarion, directorul relațiilor externe din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, și cardinalul elvețian Kurt Koch, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor.
Declaratia pentru „...restabilirea unităţii dorite de Dumnezeu”
Întâlnirea privată între Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse şi Papa Francisc a durat aproximativ două ore, în incita aeroportului din Havana, în prezenţa Mitropolitului Hilarion (Ilarion), consilierul pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de la Moscova, a cardinalului Kurt Koch, preşedintele Consiliului pontifical pentru Unitatea creştinilor, şi a interpreţilor.}
O declaraţie comună prezentată după întrevedere pledează pentru coexistenţa în pace şi comuniune a membrilor celor două comunităţi creştine, enumerând priorităţi comune precum încetarea conflictului separatist din estul Ucrainei şi a persecuţiilor care vizează creştinii în Orientul Mijlociu, scrie The Wall Street Journal.
„Suntem preocupaţi în primul rând de acele regiuni ale lumii unde creştinii sunt victime ale acţiunilor de persecutare. În multe ţări din Orientul Mijlociu şi din Africa, familii întregi, sate şi oraşe ale fraţilor noştri întru Hristos sunt exterminate. Bisericile din aceste zone sunt distruse şi jefuite în mod barbar, obiectele sacre sunt profanate, monumentele sunt distruse”, se arată în declaraţia comună.
„Sperăm că întrevederea noastră contribuie la restabilirea unităţii dorite de Dumnezeu”, precizează declaraţia.
Documentul pastoral adoptă poziţii comune în favoarea apărării valorilor creştine fundamentale, inclusiv a familiei tradiţionale, criticând secularismul, consumismul şi avortul. De asemenea, Papa Francisc şi Patriarhul Chiril au denunţat inegalităţile economice din lume, care forţează mase mari de oameni să migreze spre ţări dezvoltate.
„Am avut o discuţie deschisă, fiind conştienţi în mod deplin de responsabilitatea pe care o avem pentru viitorul creştinismului şi al civilizaţiei umane”, a declarat Patriarhul Chiril după întrevedere.
„Am vorbit sincer, ca fraţii”, a explicat Papa Francisc, alături de Patriarhul Chiril, după întâlnirea care a avut loc în incinta Aeroportului Jose Marti din Havana. La conferinţa de presă din aeroport a fost prezent şi preşedintele Cubei, Raul Castro.
„Nu vreau să plec fără a exprima recunoştinţa faţă de Cuba, faţă de marele popor cubanez şi faţă de preşedinte. Dacă lucrurile vor continua în această direcţie, Cuba va deveni capitala unităţii”, a adăugat Suveranul pontif.
Relaţiile Bisericii Catolice cu Rusia au fost marcate de tensiuni din cauza Bisericilor greco-catolice, care au ritualuri liturgice similare cu cele ortodoxe dar sunt subordonate ierarhic Vaticanului. Clerici ortodocşi ruşi au acuzat de multe ori Vaticanul că foloseşte aceste biserici în scop misionar.
Această întrevedere între Papa Francisc, în drum spre Mexic, și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, sosit cu o zi înainte în Cuba, este prima între un șef al Bisericii Romano-Catolice și patriarhul celei mai mari biserici ortodoxe din lume (130 de milioane din totalul celor 250 de milioane de creștini ortodocși) de la schisma dintre Roma și Constantinopol din 1054.
Principalele puncte ale Declarației
Declarația, al cărei text integral poate fi citit aici, cheamă în mare spre refacerea unui sens de unitate creștină în mai multe domenii, punând accent pe condamnarea suferințelor comunităților creștine minoritare din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, în contextul conflictelor civile din zonă.
În același timp, declarația evocă și unitatea timpurie a creștinismului ca punct de reper pentru evoluția relațiilor dintre cele două Biserici. „Împărtășim aceeași Tradiție spirituală a primului mileniu al Creștinismului. Martorii acestei Tradiții sunt Preasfințita Maica Domnului, Fecioara Maria, și sfinții pe care-i venerăm” se arată în punctul 4 al declarației.
„Am fost divizați de răni cauzate de conflicte vechi și recente, de diferențe moștenite de la strîmoșii noștrii, în ceea ce privește înțelegerea și exprimarea credinței noastre în Dumnezeu (…) Suntem îndurerați de această pierdere a unității, efect al slăbiciunii umane și a păcatului, care a avut loc în ciuda rugăciunii evlavioase a Mântuitorului Hristos.” se arată și în punctul 5 al aceleiași declarații.
Chemarea cea mai fățișă spre o unitate religioasă se găsește în punctul al șaselea, acolo unde cei doi lideri religioși își exprimă „speranța ca această întâlnire să contribuie la restabilirea unității dorite de Dumnezeu, și pentru care s-a rugat Hristos„.
În afara mesajului unificator, cei doi lideri au făcut și un apel către comunitatea internațională de a contracara violența cauzată de terorism și de a proteja comunitățile de creștini persecutate în zonele controlate de islamiști, sau cu o activitate islamistă ridicată. În declarație se face referire și la mitropoloții din Alep, Paul și Ioan Ibrahim, care sunt ținuți ostatici de islamiști din aprilie 2013.
Un aspect cheie la declarației este cel de la punctul 16, care pare că face referire la problema crizei imigranților din Europa, şi în care se spune hotărât că Europa trebuie să rămână creştină: „Cu păstrarea deschiderii către contribuțiile celorlalte religii la civilizația noastră, este convingerea noastră că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinilor ei creștine. Apelăm la creștinii din vestul și estul Europei să se unească în mărturia lor față de Hristos și Biblie, astfel încât Europa să-și păstreze sufletul„.
Totuși, la punctul următor se menționează că „nu putem rămâne indiferenți la destinele milioanelor de migranți și refugiați care bat la ușa țărilor bogate (…) Consumerismul unora dintre țările cele mai dezvoltate de pe planetă seacă gradual resursele planetei.”
Punctul 26 al declarației se referă și la criza din Ucraina, condamnând violența care a aruncat „societatea într-o criză economică și umanitară grea„, îndemnând părțile implicat în conflicte să înceapă acțiuni pentru construirea unei păci durabile.
Textul complet al declarației
„Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!” (Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 13: 13).
1. Prin voia lui Dumnezeu Tatăl de la Care vine tot darul, în numele Domnului nostru Iisus Hristos și cu ajutorul Sfântului Duh Mângâietorul, noi, Papa Francisc și Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, ne-am intalnit astăzi în Havana. Mulțumim lui Dumnezeu, slăvit în Treime, pentru această întâlnire, prima din istorie.
Cu bucurie, ne-am intalnit ca frați în Credința Creștină, care se întâlnesc pentru a vorbi „gură către gură” (A doua epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, 12), de la inimă la inimă, și a discuta despre relațiile reciproce dintre Biserici, despre problemele esențiale ale credinciosilor nostri si despre perspectivele in dezvoltarea civilizației umane.
2. Intâlnirea noastră fraternă a avut loc în Cuba, la intersecția dintre nord și sud, între est și vest. Din această insulă, simbol al speranțelor „Noii Lumi” si al evenimentelor dramatice din istoria secolului XX, adresam cuvintele noastre tuturor popoarelor din America Latină și de pe alte continente.
Este o sursa de bucurie faptul ca aici Credința Creștină creste intr-un mod dinamic. Potențialul religios puternic al Americii Latine, tradiția sa crestina veche de secole, realizata prin experiența personală a milioane de oameni, sunt garanția unui viitor mare pentru această regiune.
3. Lasand in urma vechile dispute din „Lumea Veche”, simțim cu oarecare putere necesitatea unei lucrari comune a catolicilor si ortodocsilor, la care acestia sunt chemați, cu blândețe și respect, oferind lumii nadejdea care este în noi (cf. Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru 3: 15).
4. Aducem multumire lui Dumnezeu, pentru darurile pe care le-am primit prin Nașterea Singurului Sau Fiu. Impartasim tradiția spirituala comuna a primului mileniu al Creștinismului. Marturia acestei tradiții, sunt Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara Maria, și sfinții pe care îi veneram. Printre aceștia se află nenumărati martiri care si-au demonstrat credinta lor față de Hristos și au devenit „semințe ale creștinilor”.
5. In ciuda acestei traditii comune din primele zece secole, catolicii și ortodocșii, timp de aproape o mie de ani, au fost privați de comuniunea în Euharistie [Impartasire].
Noi suntem divizati prin rupturi provocate de conflicte din trecutul îndepărtat sau recente, de divergențe moștenite de la strămoșii noștri în înțelegerea și explicarea Credinței în Dumnezeu, Unul în Trei Persoane – Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Deplângem pierderea unității, ca urmare a slăbiciunii umane și a păcatului, care a avut loc în ciuda rugăciunii sacerdotale a Mântuitorului Hristos: „Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una” (Sfânta Evanghelie după Ioan 17, 21).
6. Constienti că multe provocări raman inca de traversat, sperăm ca întâlnirea noastră sa contribuie la restaurarea unității dorite de Dumnezeu, pentru care S-a rugat Hristos. Fie ca întâlnirea noastră să-i faca pe crestini sa se roage cu o fervoare reinnoita, la Domnul, pentru unitatea deplină a tuturor ucenicilor Săi! Intr-o lume care asteapta nu doar cuvintele noastre, ci fapte efective, fie ca aceasta intalnire sa reprezinte un semn de speranță pentru toți oamenii de bunăcredință!
7. În hotărârea noastră de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a depăși divergențele istorice pe care le-am moștenit, dorim să ne unim eforturile, pentru a da mărturie despre Evanghelia lui Hristos și despre patrimoniul comun al Bisericii din primul mileniu, răspunzând împreună provocărilor lumii contemporane. Ortodocșii și catolicii trebuie să învețe să dea în unanimitate marturie, în acele domenii în care acest lucru este posibil și necesar civilizației umane intrate într-o perioadă de schimbări epocale. Conștiința noastră creștină și responsabilitatea noastră pastorală ne obligă să nu rămânem pasivi în fața provocărilor care necesită un răspuns comun.
8. Privirea noastră trebuie să se întoarcă în primul rând asupra acelor regiuni ale lumii, unde creștinii sunt victime ale persecuției. În multe țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, familii întregi, sate și orașe ale fraților și surorilor nostri în Hristos, sunt complet exterminate. Bisericile lor sunt devastate in mod barbar și jefuite, obiectele lor sacre sunt profanate, monumentele lor sunt distruse. In Siria, Irak și alte țări din Orientul Mijlociu, observam cu durere exodul masiv al creștinilor din ținuturi din care credința noastră a inceput sa se raspandeasca și în care au trăit, din timpuri apostolice, împreună cu alte comunități religioase.
9. Chemăm comunitatea internațională, să acționeze de urgență pentru a preveni expulzarea în continuare a creștinilor din Orientul Mijlociu. Prin ridicarea vocii noastre în apărarea creștinilor persecutați, dorim să ne exprimam compasiunea pentru suferința trăită de credincioșii altor tradiții religioase, care au devenit, de asemenea, victime ale războiului civil, haosului și violenței teroriste.
10. In Siria și Irak, violentele au provocat deja mii de victime, lasand in urma multe alte milioane de oameni fara casă sau vreun mijloc de susținere. Îndemnăm comunitatea internațională să caute sa puna capăt violenței și terorismului și, în același timp, sa contribuie prin dialog la o revenire rapidă la pacea civilă. Un ajutor umanitar pe scara larga trebuie asigurat populațiilor afectate și numerosilor refugiați, care cauta siguranță în țările vecine.
Facem apel la toți cei a căror influență poate fi orientata asupra destinului celor răpiți, inclusiv a Mitropoliților de Alep, Pavel și Ioan Ibrahim [vezi ARHIVA Lăcaşuri Ortodoxe®], care au fost rapiti în aprilie 2013, să depună toate eforturile pentru a asigura eliberarea lor rapidă.
11. Inaltam rugăciunile noastre către Hristos, Mântuitorul lumii, cerând revenirea păcii în Orientul Mijlociu, „roada dreptăţii” (Isaia 32:17), pentru reconsolidarea coexistenței fraterne între diferitele populații, Biserici și religii, permitand astfel refugiaților să se întoarcă la casele lor, rănile să se vindece, iar sufletele celor uciși nevinovați să se odihnească în pace.
Adresam un apel fierbinte, tuturor părților care sunt implicate în conflicte, sa demonstreze bunăvoință și să ia parte la masa negocierilor. În același timp, comunitatea internațională trebuie să angajeze toate eforturile posibile pentru a pune capăt terorismului, printr-o acțiune comună și coordonată. Facem apel la toate țările implicate în lupta împotriva terorismului, sa actioneze responsabil și prudent.
Noi ii îndemnăm pe toți creștinii și pe toți credincioșii lui Dumnezeu să se roage fierbinte Creatorului lumii, pentru a proteja creația Lui de distrugere și a nu permite un nou război mondial. În scopul asigurarii unei paci solide și durabile, sunt necesare eforturi specifice pentru redescoperirea valorilor comune care ne unesc, bazate pe Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos.
12. Ne închinăm în fața martiriul celor care, cu prețul propriei vieți, au dat mărturie despre adevărul Evangheliei, preferând moartea, negarii lui Hristos. Noi credem că acești martiri din zilele noastre, care aparțin diferitelor Biserici, dar care sunt uniti prin suferința lor comună, sunt un angajament in unitatea creștinilor.
Acestor oameni, care sufera pentru Hristos, li se adreseaza cuvântul Apostolului: „Iubiţilor,(…) bucuraţi-vă, pentru ca şi la arătarea slavei Lui să vă bucuraţi cu bucurie mare” (Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru: 12-13).
13. Dialogul interreligios este indispensabil în zilele noastre. Diferențele în înțelegerea adevărurilor religioase nu trebuie să-i împiedice pe oamenii de diferite credințe să trăiască în pace și armonie. În contextul nostru actual, liderii religiosi au responsabilitatea speciala de a-i pregăti pe credincioșii lor, într-un spirit care să respecte convingerile ce aparțin altor tradiții religioase. Încercările de a justifica actele criminale, cu sloganuri religioase, sunt cu totul inacceptabile.
Nicio crima nu poate fi angajată în numele lui Dumnezeu, „Pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii.” (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 14:33).
14. În afirmarea valorilor primordiale ale libertății religioase, noi Ii mulțumim lui Dumnezeu pentru reînnoirea actuala, fără precedent, a Credinței Creștine în Rusia, precum și în multe alte țări din Europa de Rasarit, dominate anterior, timp de decenii, de regimuri ateiste. Astăzi, lanțurile ateismului militant au fost rupte și, în multe locuri, creștinii isi pot mărturisi liber acum credința lor. Mii de noi biserici au fost construite în ultimul sfert de secol, precum și sute de manastiri si de instituții teologice. Comunitățile creștine intreprind lucrări notabile în domeniile ajutorarii, caritatii și dezvoltarii sociale, oferind forme diversificate de asistență pentru cei aflati la nevoie. Ortodocsii si catolicii, de multe ori lucrează umar la umar. Ei atesta bazele spirituale comune ale coexistentei umane, mărturisind valorile Evangheliei.
15. În același timp, suntem preocupați de situația din multe țări în care creștinii se confruntă din ce in ce mai mult cu limitarea libertatii religioase, a dreptului de a-si marturisi convingerile proprii, și de a trai în conformitate cu acestea. În particular, remarcăm ca transformarea unor țări în societăți secularizate, înstrăinate de toate referirile la Dumnezeu și la adevărul Său, constituie o amenințare gravă la adresa libertății religioase. Suntem ingrijorati de limitarea actuala a drepturilor creștinilor, remarcand discriminarea lor pur si simplu, atunci când anumite forțe politice, ghidate de o ideologie secularista de multe ori foarte agresiva, încearca să-i alunge la periferia vieții publice .
16. Procesul de integrare europeană, care a început după secole de conflicte sangeroase, a fost salutat de mulți, cu speranță, ca o garanție a păcii și securității. Cu toate acestea, cerem sa reactionati impotriva unei integrări, care este lipsita de respect pentru identitatea religioasă. Rămânând în același timp deschisi pentru contribuția altor religii la civilizația noastră, suntm convinsi că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinilor sale creștine. Facem apel la creștinii din Europa Rasariteana si Occidentala să se unească în mărturisirea lor comună, a lui Hristos și a Evangheliei, astfel încât Europa să-si păstreze sufletul, modelat de două mii de ani de tradiție creștină.
17. Privirea noastră se indreapta, de asemenea, către dificultățile serioase cu care se confrunta cei care trăiesc în nevoi extreme și sărăcie, în timp ce bogăția materială a umanității creste. Nu putem rămâne indiferenți la destinele a milioane de migranți și de refugiați care bat la ușile tarilor bogate. Consumismul inexorabil al unora dintre țările mai dezvoltate epuizează treptat resursele planetei noastre. Inegalitatea în creștere, în distribuția bunurilor materiale, sporeste sentimentul de nedreptate in sistemul relatiilor internaționale care s-a instituit.
18. Bisericile Crestine sunt chemate să apere cerințele dreptății, respectarea tradițiilor oamenilor, și la o solidaritate autentică față de toți cei care suferă. Noi creștinii nu putem uita că „Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe cei înţelepţi; Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari; Dumnezeu Şi-a ales pe cele de neam jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt, Ca nici un trup să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.” (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 1: 27-29).
19. Familia este centrul natural al vieții omenesti si al societății. Suntem preocupați de criza familiei, în multe țări. Ortodocșii și catolicii, care împărtășesc aceeași concepție despre familie, sunt chemati sa marturiseasca faptul că aceasta este o cale a sfințeniei, manifestand fidelitatea dintre soți în interacțiunea lor reciprocă, deschiderea lor spre procrearea și creșterea propriilor copii, solidaritatea între generații și respectul fata de cei mai slabi.
20. Familia se bazează pe căsătorie, un act al iubirii libere și credincioase între un bărbat și o femeie. Iubirea este cea care sigilează unirea lor și îi învață să se accepte unul pe altul ca pe un dar. Căsătoria este o școală a iubirii și fidelitatii. Regretăm că alte forme de conviețuire au fost plasate la același nivel cu aceasta unire, în timp ce conceptul, consacrat prin tradiție biblică, ca paternitate și maternitate a vocației distincte a bărbatului și femeii în căsătorie, este expulzat din conștiința publică.
21. Facem apel la toți, să respecte dreptul inalienabil la viață. Multor milioane de copii le este refuzat dreptul de a se naste pe lume. Sângele celor nenăscuți strigă către Dumnezeu (cf. Geneza 4,10). Apariția pretinsei eutanasii, le face pe persoanele în vârstă și pe cele cu handicap sa înceapa să se simtă ca o povară pentru familiile lor și societate în general. De asemenea, suntem preocupați de dezvoltarea tehnologiei de reproducere biomedicala, intrucat manipularea vieții umane reprezintă un atac asupra fundamentelor existenței umane, create după chipul lui Dumnezeu. Noi credem că este de datoria noastră să amintim imuabilitatea principiilor morale creștine, bazate pe respect pentru demnitatea individului chemat la existență, conform cu planul Creatorului.
22. Noi vrem sa adresam, astazi, un cuvant special, tinerilor creștini. Voi, tinerii, aveti sarcina sa nu ascundeti talantul în pământ (cf. Sfânta Evanghelie după Matei 25:25), ci sa va folositi toate abilitatile pe care Dumnezeu vi le-a daruit, pentru a confirma adevărul lui Hristos în lume, pentru a incorpora in propriile voastre vieți poruncile Evanghelice ale dragostei lui Dumnezeu și a aproapelui. Nu vă fie teamă sa mergeti împotriva curentului, apărând adevărul lui Dumnezeu, la care normele contemporane laice sunt de multe ori departe de a se conforma.
23. Dumnezeu va iubește pe fiecare dintre voi și vă solicită să fiti ucenici și apostoli ai Săi. Fiti lumina lumii, astfel încât cei din jurul vostru să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl Vostru Cel Ceresc (cf. Sfânta Evanghelie după Matei 5:14, 16). Educati-va copiii în Credința Creștină, transmiteti-le margaritarul de mare preț, care este credința (cf.Sfânta Evanghelie după Matei 13:46), pe care l-ati primit de la părinții și strămoșii vostri. Amintiți-vă că „aţi fost cumpăraţi cu preţ!” (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 6:20), cu pretul mortii pe cruce a Omului-Dumnezeu Iisus Hristos.
24. Ortodocșii și catolicii sunt uniți nu doar de tradiția comună a Bisericii din primul mileniu, ci și de misiunea de a predica Evanghelia lui Hristos în lumea de astazi. Această misiune presupune respect reciproc pentru membrii comunităților creștine și exclude orice formă de prozelitism.
Noi nu suntem concurenți, ci frați, iar acest concept trebuie să ghideze toate acțiunile noastre reciproce, precum și pe cele îndreptate către lumea exterioară. Ii indemnam pe catolicii și ortodocșii din toate țările să învețe să trăiască împreună în pace și iubire, și sa gândeasca „la fel unii pentru alţii” (Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel 15: 5). Prin urmare, nu se poate admite folosirea unor mijloace neloiale pentru a-i incita pe credincioși să treacă de la o Biserică la alta, refuzandu-le libertatea religioasă și tradițiile proprii. Suntem chemați să punem în practică preceptul Apostolului Pavel: „Râvnind astfel să binevestesc acolo unde Hristos nu fusese numit, ca să nu zidesc pe temelie străină,” (Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel 15:20).
25. Speranța noastră este că aceasta întâlnire poate contribui, de asemenea, la reconciliere, acolo unde exista tensiuni între greco-catolici și ortodocși. Astăzi, este clar că metoda trecuta a „uniatismului”, înțeleasă ca unire a unei comunitati cu o alta, separând-o de Biserica proprie, nu este calea restabilirii unitatii. Cu toate acestea, comunitățile ecleziale, care au apărut în aceste circumstanțe istorice, au dreptul sa existe și sa întreprinda tot ce este necesar pentru a satisface nevoile spirituale ale credincioșilor lor, cautand să trăiască în pace cu vecinii lor. Ortodocșii și greco-catolicii au nevoie de reconciliere și sa gaseasca forme acceptabile reciproce de coexistență.
26. Deplângem confruntarile din Ucraina, care au provocat deja multe victime, cauzand nenumărate răni asupr locuitorilor pașnici și aruncand societatea într-o criză economică și umanitară profundă. Invitam toate părțile implicate în conflict să demonstreze prudență, la solidaritate socială și la acțiuni care au drept scop construirea păcii. Invitam Bisericile noastre din Ucraina să depună eforturi in armonia socială, să se abțină de la a participa la confruntare, și sa nu susțina nicio dezvoltare ulterioară a conflictului.
27. Ne exprimam speranța că schisma dintre ortodocsii din Ucraina poate fi depășită prin normele canonice existente, ca toți creștinii ortodocși din Ucraina pot trăi în pace și armonie, și că comunitățile catolice din țară pot contribui la acest lucru, în așa fel încât frăția noastră creștină sa poata deveni tot mai evidenta.
28. În lumea contemporană, multiformă dar unita printr-un destin comun, catolicii și ortodocșii sunt chemați să lucreze împreună, frățește, în proclamarea Evangheliei mântuirii, pentru a depune mărturie comună a demnitatii morale și libertatii autentice a persoanei, „ca lumea să creadă” (Sfânta Evanghelie după Ioan 17,21).
Această lume, în care pilonii spirituali ai existenței umane dispar progresiv, așteaptă de la noi o mărturisire creștină convingătoare, în toate sferele vieții personale și sociale. O mare parte din viitorul omenirii va depinde de capacitatea noastră de a da mărturisi impreuna Duhul Adevărului, în aceste vremuri dificile.
29. Fie ca mărturisirea noastră îndrăzneață a adevărului lui Dumnezeu și a Vestii Celei Bune a mantuirii sa fie susținută de către Omul-Dumnezeu Iisus Hristos, Domnul și Mântuitorul nostru, care ne întărește cu promisiunea infailibilă: „Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăţia.”(Sfânta Evanghelie după Luca 12:32)!
Hristos este izvor de bucurie și speranță. Credința în El transfigurează viața umană, o umple de sens. Aceasta este convingerea pe care au experimentat-o prin propria experienta toti cei carora Petru li s-a adresat prin cuvintele sale: „Voi care odinioară nu eraţi popor, iar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; voi care odinioară n-aveaţi parte de milă, iar acum sunteţi miluiţi.” (Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru 2:10).
30. Plini de mulțumire pentru darul înțelegerii reciproce manifestate în timpul întâlnirii noastre, ne intoarcem cu speranță catre Preasfanta Maica a lui Dumnezeu, rugand-o cu cuvintele acestei vechi rugăciuni:
„Acopera-ne cu bunatatea milostivirii tale, Maica lui Dumnezeu”. Fie ca Fecioara Maria, prin mijlocirea ei, sa inspire fratietate în toți cei care O venereaza, astfel încât ei sa poata fi uniti, atunci cand va vrea Dumnezeu, în pacea și armonia unui singur popor al lui Dumnezeu, spre slava Preasfintei si Nedespartitei Treimi!
Francisc,
Episcop al Romei
Papa al Bisericii Catolice
Kiril
Patriarh al Moscovei și al Întregii Rusii 12 februarie 2016, Havana (Cuba)
Document tradus in premiera in tara noastra, in limba romana, de Agentia de stiri Lăcaşuri Ortodoxe
