Intelepciunea ancestrala
Satisfacandu-mi, cu ani in urma, stagiul militar si nu placerile, am dat, intr-un sat unde trebuia sa pierdem o batalie in cadrul unor manevre, peste ce stie taranul, cu referire la strabuni.
Asteptam „dusmanul” la umbra unui cort intins sub un nuc al unui gospodar si dadeam tarcoale fetei acestuia. Isi bagase jeratec in ochi si stia sa aduca pepeni dulci. De ce ii cazusem cu tronc nu inteleg nici astazi, dar mi-amintesc de grija care mi-a purtat-o dupa ce m-am intors hartanit de niste flacai locali, care ma prinsesera la inghesuiala si plin de avant in privinta fetei carciumarului local.
Nu vreau sa va plictisesc cu bazaconiile intamplarii de atunci, dar doresc sa va prezint reteta unei alifii care mi-a facut mult bine. Reteta mi-a spus-o fata gospodarului sub nucul caruia am privit nebuneste o luna plina.
Sper sa fi retinut reteta bine, caci lucrurile care ma intereseaza le bag automat in calculatorul mansardei.
Intr-o oala sau cratita sau alt fel de vas se pune un sfert de litru de apa. Cand incepe apa sa dea in aburi se trage la foc mic si se pune un pumn de musetel. Separat se amesteca trei linguri de praf de castane salbatice cu putina apa, dupa care se toarna in apa linistita. Se adauga doua lingurite de frunza de patlagina bine maruntita si 50 grame de parafina. In lipsa uleiului de eucalipt se poate pune menta macerata zece zile in alcool, Nu trebuie sa lipseasca un varf de cutit de praf de nalba si un catel de usturoi pisat mujdei. Se adauga sucul unui pumn sanatos de macese tarzii si de porumbe din acelea rotunde, culese dupa ce a cazut bruma. Cand a scazut la jumatate apa, se pun 150 grame seu de oaie, pentru consistenta, lasandu-se sa mai fiarba pana se ingroasa indeajuns.
Fata cu jeratec in ochi m-a uns cu o asemenea alifie pe unde ma belisera taranii locali. In doua zile, pana sa ma captureze „dusmanii”, m-am pomenit lipsit de dureri, cu toate ca fusesem pisat ca lumea. Asa ca, promitandu-i tot felul de sisteme solare, am reusit sa aflu reteta.
Iata ca natura ii este mai apropiata omului decat crede el. Atata doar ca trebuie sa o intelegem si sa o respectam, ca sa ne ajute si ea.
Dan Bota
