Interviu cu Bogdan Enoiu sefuL DAE,
CE generoasa privind majorarea finantarii proiectelor pentru Romania
Seful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Manoiu, a acordat un interviu AGERPRES privind absorbtia fondurilor europene de catre Romania. El a explicat cea mai noua propunere de reglementare a Comisiei Europene privind majorarea contributiei Uniunii Europene la proiectele realizate de beneficiarii din sase state membre, printre care si Romania, si s-a referit si la variantele care ar putea fi luate in calcul la nivelul Guvernului pentru crearea viitorului minister privind absorbtia fondurilor comunitare. De asemenea, seful DAE a vorbit si despre deficientele Romaniei in absorbtia fondurilor comunitare.
AGERPRES: Domnule ministru, Comisia Europeana propune reducerea cofinantarii nationale a proiectelor pe fonduri europene pentru sase state, inclusiv Romania. In ce masura poate ajuta Romania o asemenea reglementare pentru majorarea gradului de absorbtie a fondurilor europene?
Bogdan Manoiu: Comisia Europeana, la 1 august, a adoptat o propunere de modificare a unui intreg pachet de reglementari privind fondurile europene. Initial, s-a facut vorbire de un singur regulament, respectiv Regulamentul 1083 din 2006 privind fondurile structurale, adica Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si Fondul Social European. Nu. Pachetul de propuneri vizat de Comisie are in vedere sa acopere o plaja mai larga, inclusiv Fondul European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit. Cu alte cuvinte, sunt avute in vedere toate fondurile structurale.
Reglementarea pe care o propune Comisia Europeana prevede cresterea contributiei bugetului comunitar la finantarea proiectelor europene, pana la 95%, lasand o marja de contributie nationala de 5%, fata de 15% in prezent. Se acorda statelor membre vizate un beneficiu de 10 puncte procentuale, marja de manevra din bugetul national, un plus pe care il pot folosi in continuare la finantarea proiectelor europene. Ce trebuie retinut din propunerea Comisiei? Pe de-o parte, beneficiarele acestei propuneri – daca va deveni norma europeana – sunt 6 state: din zona non-euro, alaturi de Romania, se afla Letonia si Ungaria, iar in zona euro Grecia, Irlanda si Portugalia.
AGERPRES: De ce a fost inclusa Romania?
Bogdan Manoiu: Pentru ca principala conditie pe care se sprijina aceste propuneri, viitoare reglementari, este aceea ca statele vizate au fost sau sunt in relatii de asistenta financiara din partea Uniunii Europene, in conditiile combaterii crizei economice si financiare. Cu alte cuvinte, exista programe de asistenta financiara si programe de ajustare macroeconomica acceptate de statele vizate, in raport de Comisia Europeana.
AGERPRES: Revenind la cazul Romaniei, masura includerii Romaniei intre aceste state are legatura cu acordul cu Uniunea Europeana…
Bogdan Manoiu: Categoric. Este conditia esentiala pentru a deveni eligibili in acest context. Ce ar trebui stiut de la bun inceput este ca Executivul european este ambitios in privinta noilor reglementari, doreste ca ele sa fie adoptate de Consiliu si Parlamentul European pana la finalul anului 2011, astfel incat sa inceapa sa produca efecte cat mai curand.
AGERPRES: Ce sanse sunt, din punct de vedere politic, sa treaca?
Bogdan Manoiu: Cred ca mari, pentru ca exista deja o conditie favorizanta: statele vizate sunt deja in raporturi de colaborare, de asistenta acordata de Comisia Europeana. Mai mult decat atat, in ceea ce priveste Romania, rezultatele ultimei misiuni sunt imbucuratoare. Cu alte cuvinte, Romania a facut dovada capacitatii sale de a indeplini conditiile din programul de ajustare macroeconomica, iar Comisia vine cu un plus de sprijin, in planul absorbtiei fondurilor europene. Ca impact bugetar, volumul total avut in vedere de Comisie este de 2,88 miliarde de euro, iar Romania, intre cele 6 state membre, ar fi a doua dupa suma preconizata a fi absorbita, cu 714 milioane de euro. Prima este Grecia, cu 879 milioane de euro, apoi Portugalia, cu 629 de milioane de euro, Ungaria, cu 308 milioane de euro, Letonia, 255 de milioane de euro, Irlanda, cu 98 de milioane de euro.
AGERPRES: Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, compara aceasta propunere cu un Plan Marshall pentru statele Uniunii Europene mai putin dezvoltate. In ce masura se poate asemana cu Planul Marshall?
Bogdan Manoiu: Nu cred ca este deloc exagerata afirmatia presedintelui Comisiei Europene. In opinia mea strict personala, consider ca este o propunere extrem de importanta pentru toate cele sase state si, in special, pentru Romania. In cazul in care aceste propuneri devin norma, se va elibera o suma foarte importanta pentru Romania, care va putea fi folosita in continuare pentru absorbtie, pentru finantarea proiectelor europene.
Poate as face o mica observatie la afirmatia presedintelui Comisiei Europene, fara a-i minimaliza in niciun fel importanta, este de fapt o continuare a acestui Plan Marshall pentru zona. Primul set de masuri prin care s-a venit in intampinarea Romaniei a fost reflectat in Acordul de asistenta pentru echilibrarea balantei de plati, incheiat in anul 2009. A fost o forma foarte importanta de sprijin. Faptul ca acest program de sprijin a dat roade, iar Romania a dovedit capacitatea sa de a indeplini tintele prevazute in programul de ajustare este reflectat tocmai in decizia Comisiei Europene de a veni cu un nou pachet de sprijin, care vizeaza acordarea unor rezerve suplimentare.
AGERPRES: Domnule ministru, pentru ca am vorbit despre domnul Barroso, in luna iunie presedintele Comisiei Europene a trimis o scrisoare prim-ministrului Emil Boc, in care se plange ca stadiul absorbtiei fondurilor comunitare de catre Romania este foarte redus, a ajuns in jurul a 3%. In ce masura poate Romania sa valorifice aceasta prevedere europeana, in cazul in care va fi adoptata de Legislativul european? Avem noi o problema cu bugetele pentru cofinantare, pentru ca am inteles ca problema ar fi mai degraba in zona de implementare a proiectelor, de achizitii publice pe fonduri europene?
Bogdan Manoiu: Da. Cred ca ambele aspecte fac parte dintr-o abordare comuna. Nu trebuie uitat nici ca suntem la inceputul exercitiului de absorbtie a fondurilor. Sunt state vechi cu probleme de natura similara. Cred ca ar trebui micsorata presiunea pe Guvern din acest punct de vedere, nu pentru a incerca sa-l absolvim de – hai sa spunem – niste neajunsuri evidente, nu acesta este sensul, dar s-au concentrat foarte mult criticile pe slaba performanta a Guvernului, in conditiile in care s-au facut pasi importanti pentru redresare si chiar Comisia Europeana a fost de acord cu acest lucru.
Pentru a va da exemplul unei astfel de masuri adoptate recent, in sedinta de Guvern de joi au fost adoptate trei acte normative cu impact asupra imbunatatirii intregului mecanism de absorbtie a fondurilor. Se refera la stabilirea mai precisa a atributiilor de control ex ante ale ANRMAP (Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice). Apoi, in ceea ce priveste mecanismul de gestionare a instrumentelor structurale, la initiativa ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale), a fost adoptat un act normativ care stabileste cu mai mare precizie delimitarea atributiilor dintre diversele structuri. (…)
In evaluarea extrem de aspra care se face la adresa Guvernului trebuie avut in vedere si faptul ca legislatia europeana care guverneaza utilizarea acestor fonduri nu reflecta in totalitate capacitatea in acest caz a Romaniei. Regulamentul european nu mai are nevoie de lege de transpunere, intra direct in ordine interna si este aplicabil din momentul adoptarii. Exista circumstante reflectate in aceste regulamente care creeaza dificultati Romaniei in accesarea fondurilor. Bineinteles, exista dificultati si pe alte parti: nefolosirea fondurilor de catre autoritatile locale, lipsa capacitatii de a utiliza cofinantarea sau exista momente cand resursele bugetare sunt insuficiente si acestea duc la blocaje in derularea proiectelor. Exista dificultati de alt ordin, care tin de nerespectarea in totalitate a legislatiei privind achizitiile publice. Dar mai exista un capitol, acela al dificultatilor intrinseci, structurale, care se regasesc in legislatia europeana.
AGERPRES: Care credeti ca va fi influenta acestei propuneri europene asupra absorbtiei fondurilor comunitare?
Bogdan Manoiu: Propunerea vizeaza suplimentarea rambursarilor de la Comisia Europeana cu 10 puncte procentuale peste rata de finantare din partea bugetului Uniunii. Cu alte cuvinte, vizeaza cererile de rambursare deja transmise Comisiei Europene, incepand cu mai 2009 pana in prezent. Altfel spus, ca exemplu, pentru un proiect oarecare, pentru care rata de finantare de la bugetul Uniunii a fost de 85% se creste la 95%, iar cele 10 puncte procentuale se vor reflecta in sume care vor fi transmise de la Comisia Europeana. Cu alte cuvinte, sunt proiecte deja in derulare, pentru care au fost efectuate declaratii de plata si au fost emise cereri de rambursare din partea Comisiei Europene – ele se vor traduce in surplus de resurse financiare.
Apoi, referitor la evolutia ratei de absorbtie, bugetul Romaniei se afla in continuare sub monitorizare. Guvernul Romaniei are in continuare obligatia de a lua toate masurile de a inscrie deficitul bugetar in anumite limite. Pentru anul viitor, se preconizeaza ca deficitul bugetar trebuie sa scada sub 3%, astfel incat chestiunea stabilirii cofinantarii ramane delicata, iar acest surplus de resurse financiare este bine-venit.
AGERPRES: Mai despovareaza practic bugetul in privinta tintei de deficit, spuneti…
Bogdan Manoiu: Categoric. Si ajuta in dinamica desfasurarii proiectelor, pentru ca un mare handicap constatat este ca ele se desfasoara cu intermitente, intr-un ritm relativ lent si chiar se pot bloca, din cauza lipsei resurselor financiare la acel moment. Or, daca aceste resurse din partea Comisiei Europene vor vei la timp, ele vor acoperi tocmai acest deficit care se poate crea involuntar, deci un deficit de resurse care se poate inregistra la un anumit moment si care poate bloca desfasurarea unor proiecte.
AGERPRES: Recent, Ministerul de Finante a emis doua ordine prin care s-a dispus revenirea prefinantarii din partea statului, la proiecte europene, de la 30-40% la valoarea initiala de 10-20%, cat era stabilita inainte ca Guvernul sa o majoreze. De asemenea, beneficiarilor li se retrag prefinantarile neutilizate nici macar partial in primele patru luni de la acordare. Masurile au fost justificate de autoritati prin faptul ca beneficiarii nu transmiteau cereri de rambursare, nu efectuau plati din banii primiti. De aceea va intreb daca e o problema de fonduri sau de utilizare a lor?
Bogdan Manoiu: Cred ca ambele ipoteze sunt valabile, dar sunt constatate la niveluri diferite. Stiu ca exista intr-adevar problema necheltuirii fondurilor, dar, pe de alta parte, exista, intr-adevar, in continuare, problema asigurarii resurselor financiare. Acesta este motivul pentru care Guvernul a adoptat joi un act normativ privind alocarea unui plus de resurse financiare pentru ordonatorii principali de credite care gestioneaza autoritati de management, aproximativ 600 de milioane de euro. Revenind la intrebarea dumneavoastra, ambele ipoteze sunt reale, dar ele sunt intalnite pe paliere diferite.
AGERPRES: Domnule ministru, recent, coalitia de guvernare si premierul Emil Boc s-au exprimat pentru infiintarea unui nou minister, privind absorbtia fondurilor europene. Care ar trebui sa fie atributiile acestui minister pentru amplificarea absorbtiei fondurilor comunitare?
Bogdan Manoiu: Intram pe un teren speculativ. De aceea, fac precizarea de la bun inceput ca tot ceea ce voi expune reflecta o opinie strict personala. Prima remarca ar fi ca suntem inca departe de finalizarea acestei discutii. Nu ma indoiesc ca discutia va fi reluata odata cu reluarea activitatii Parlamentului. Nu as vrea sa reiau toate ipotezele, pentru ca le cunoasteti si dumneavoastra: se vorbeste despre infiintarea unui minister, a unui post de coordonator sau, dupa un alt model, preluarea de catre un minister existent a atributiilor suplimentare in privinta fondurilor.
Deci, exista o lista de astfel de idei care au fost generate de o situatie limpede, clara, reflectand necesitatea de a creste absorbtia fondurilor, alaturi de masurile deja luate sau in curs de a fi adoptate – aceasta idee de infiintare a unei structuri sau post de coordonator. Ce am facut noi in acest sens, cum am ajutat Guvernul? Am examinat modelele care au fost vehiculate si prin intermediul presei si anume modelul polonez si modelul bulgar. In modelul polonez, Ministerul Dezvoltarii are un rol foarte important de coordonare. In modelul bulgar, exista intr-adevar un ministru pentru fonduri, care are mai degraba un rol de coordonare fata de niste structuri existente. Este un ministru fara portofoliu, dar este membru cu drepturi depline in Guvern, insa are mai degraba functii de coordonare. Cred ca esenta actului normativ bulgar este aceea ca stabileste o foarte stransa cooperare intre structurile deja existente, iar cel care asigura coordonarea deasupra acestor institutii este acest nou ministru pentru fonduri europene.
Mi-e greu sa spun care dintre modele ar fi potrivit pentru Romania. Aici, dupa stiinta mea, dar este posibil sa ma insel, nu a existat pana acum o discutie intr-un cadru institutional. De aceea, spun ca aceasta chestiune este departe de a fi transata. Desigur ca poate fi transata foarte repede, poate dupa reluarea activitatii Parlamentului, se vor intruni aceste conditii – crearea unui cadru institutional, vor fi puse toate ipotezele pe masa si pe baza unui studiu de fundamentare probabil ca se va ajunge la o solutie pe termen imediat.
AGERPRES: Sa revenim putin la modelul polonez pe care l-ati invocat. Spuneati ca acolo Ministerul Dezvoltarii are atributii in coordonarea fondurilor europene de la toate autoritatile de management. In cazul acesta, s-a discutat poate in cadru informal ca si la noi sa fie promovata o astfel de solutie?
Bogdan Manoiu: Din cate stiu eu, nu. A fost doar evocat acest model, dar s-a insistat mai mult pe modelul bulgar. Ma raportez doar la relatarile din presa, altfel, in cadru oficial, nu. Mai precis, nu am participat eu la nicio astfel de intalnire in care sa se fi abordat subiectul in cadru oficial.
AGERPRES: Ce rol ar putea avea Departamentul pentru Afaceri Europene in relatia cu un astfel de minister?
Bogdan Manoiu: In masura in care noua structura – sau ceea ce se va crea – va fi focalizata pe fonduri europene, nu cred ca ar exista o suprapunere, ci o complementaritate, pentru ca DAE nu are atributii in privinta fondurilor. Sigur, are atributii in privinta legislatiei privind absorbtia fondurilor, dar in partea operationala DAE nu are atributii. Aici ar exista o complementaritate, Departamentul are trei mari functii: participarea Romaniei la procesele de negociere asupra legislatiei europene, iar in a doua faza, dupa ce legislatia este aprobata la nivelul Uniunii si in masura in care presupune transpunere, asigura internalizarea acestor norme in legislatie, prin coordonarea proceselor de transpunere. Intr-o a treia etapa, si aceasta constituie o atributie exclusiva a DAE, asigura apararea Guvernului in fata Curtii Europene de Justitie in cazul in care Comisia Europeana considera ca o norma nu a fost bine aplicata sau transpusa. Cu alte cuvine, 99% din activitatea DAE este de ordin juridic.
AGERPRES: Cunoasteti speculatiile care se fac privind ocuparea viitoarei functii de ministru pentru coordonarea absorbtiei fondurilor europene. Numele dumneavoastra a fost vehiculat la nivel informal, in presa. Ne puteti spune daca a existat o discutie formala sau informala la nivel de decidenti, in sensul acesta?
Bogdan Manoiu: In ceea ce ma priveste, eu nu am participat la nicio astfel de intalnire la care sa se fi abordat chestiunea numelor. Cunosc din presa, de asemenea, si din declaratiile prim-ministrului, ale presedintelui Romaniei ca au fost discutii legate de nume sau ca au fost deja retinute nume sau un nume, dar eu nu am participat la nicio astfel de intalnire.
