Interviu cu Ionel Blanculescu,
9 masuri care il pot face pe Gheorghe Ialomitianu sa intre in istorie
Printre prioritatile ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu, exista un set de noua masuri pe care, daca le ia, va intra in istoria finantelor romanesti si in istoria tarii, afirma presedintele firmei de consultanta si investigatii financiare Business Inteligence, Ionel Blanculescu, intr-un interviu acordat vineri Agentiei Agerpres.
Agerpres: Avem un nou ministru al Finantelor Publice. Ce ar trebui el sa faca pentru a readuce echilibrul in vistieria tarii?
Ionel Blanculescu: In primul rand, ar trebui sa constituie un grup consultativ, format din cinci oameni de afaceri, personalitati din domeniul economic, cu care ministrul de finante sa se consulte inainte de a lua decizii strategice. Oameni ca Dan Sucu, Gabriel Biris si altii ar putea dintr-o data sa influenteze pozitiv activitatea Ministerului Finantelor Publice.
La nivelul ministerelor care ii intereseaza in cea mai mare masura pe oamenii de afaceri, adica la cel al Finantelor si la cel al Economiei, se simte foarte mult nevoia unei minti deschise.
Apoi, fiscalitatea pe forta de munca ar trebui redusa cu doi la suta, pentru a arata atitudinea generala pe care o va avea Ministerul in sectorul fiscalitatii.
In al treilea rand, ar trebui sa fie urgent demarate procedurile pentru cresterea veniturilor la venitul de stat, preocupare care a fost abandonata in ultimii doi ani. Dupa parerea mea, pentru sporirea veniturilor la bugetul de stat, ar trebui adoptat modelul slovac.
Agerpres: De ce neaparat modelul slovac si ce anume ar implica acest model?
Ionel Blanculescu: Modelul slovac se bazeaza pe mentalitatea corporatista a unui ministru de 37 de ani, care detine portofoliul economiei si care a fost seful din Slovacia al companiei Saatchi& Saatchi. El cunoaste foarte bine lumea afacerilor si si-a propus sa faca din Slovacia un Singapore al Europei Centrale si de Est. Pentru asta, au fost depuse toate eforturile pentru a micsora birocratia, astfel incat investitorul strain sa aiba de trecut cat mai putine bariere si sa intalneasca un mediu cat mai prietenos.
In Romania, noi vorbim de investitii, dar cine are bani sa le faca? Banii ii are omul de afaceri, nu statul, iar investitorul trebuie atras prin masuri fiscale normale, sa nu il consideri bandit, ci un partener. Asta inseamna, pe scurt, modelul slovac.
Agerpres: Sa revenim la lista de noua masuri prioritare care ar putea face din Gheorghe Ialomitianu o figura istorica a finantelor romanesti. Care ar fi cel de-al patrulea punct?
Ionel Blanculescu: Nu stiu daca insiruirea celor noua masuri este neaparat si o ierarhizare a acestora, pentru ca una fara alta nu mai pot constitui un sistem, dar punctul al patrulea se refera la reducerea graduala a tendintei de crestere a datoriei publice guvernamentale, compensand necesarul de finantare prin metode active de crestere a veniturilor statului.
A cincea prioritate este ca noul ministru sa petreaca jumatate din timpul de lucru atat la Bruxelles, la Comisia Europeana, in reuniuni cu omologii sai din celelalte state membre, cat si in marile capitale ale lumii, in intalniri cu mari finantatori mondiali, pe care sa ii atraga in Romania prin parteneriat public-privat.
La acest punct, as mai arata ca este necesara implicarea ministrului de finante pentru adoptarea cu maximum de celeritate a unei legi adevarate a parteneriatului public-privat, care este unul dintre cele mai importante instrumente de atragere a investitiilor straine in Romania si de deblocare a economiei nationale, in aceasta perioada de criza profunda.
Legea parteneriatului public-privat este una fundamentala. Ea reflecta modul in care statul intra in afaceri. In momentul in care nu mai sunt atatia bani pe piata, iar investitiile au scazut tocmai pentru ca nu sunt bani, investitorii vor sa faca afaceri in Romania, dar pe baze normale, sa castige ambele parti. Actuala lege romaneasca nu functioneaza pentru ca nu face decat sa consfinteasca arbitrariul si capacitatea statului de a face ce vrea el.
Agerpres: Nu credeti ca se vor gasi voci care sa ii reproseze ministrului ca sta in deplasari, cand la Bucuresti ard tot soiul de probleme care ii reclama prezenta in tara?
Ionel Blanculescu: Cea mai mare prostie, pe care o fac multi factori de decizie din domeniul economic, este ca nu se duc la omologii lor din Uniunea Europeana. Trebuie sa ai intalniri cu ministrii comunitari ai finantelor, sa patrunzi in acele grupuri ai caror membri se respecta reciproc si isi dau unul altuia idei. Te poti intalni cu ei la tenis, la golf, unde un presedinte de banca poate decide ca e momentul sa deblocheze niste fonduri pentru Romania. Trebuie sa intri in aceasta lume selecta, pentru ca altfel, nu ai nici o sansa. Altfel, nu vom face decat sa ne imprumutam permanent.
Agerpres: Am inteles. Sa trecem, daca sunteti de acord, la punctul sase.
Ionel Blanculescu: Aici trebuie sa vorbim despre necesitatea declararii luptei impotriva evaziunii fiscale ca prioritate nationala.
Agerpres: Evaziunea fiscala a mai fost combatuta declarativ, dar nu s-a realizat mare lucru. Ce anume ar trebui facut pentru a reusi, de aceasta data?
Ionel Blanculescu: Este necesar, pentru a avea succes in lupta impotriva evaziunii fiscale, ca Garda Financiara sa fie transformata in institutie independenta, in subordinea Guvernului si sub autoritatea ministrului Finantelor Publice, nu a ministerului condus de acesta.
De asemenea, e nevoie ca evaziunea fiscala sa fie asociata, ca statut, cu crima, pe modelul proiectului de lege romano-american, asa cum l-am elaborat eu, cu sprijin american, in urma cu mai multi ani, dar initiativa a fost abandonata in anul 2005.
Agerpres: V-as ruga, inainte de a trece la al saptelea punct din lista dvs de masuri, sa explicati mai detaliat de ce actuala forma de organizare a Garzii Financiare nu poate fi eficienta in lupta impotriva evaziunii fiscale.
Ionel Blanculescu: Apartenenta Garzii Financiare de Ministerul Finantelor constituie cel mai mare conflict de interese. Parte din Ministerul Finantelor este implicat in evaziunea fiscala pe TVA si in alte domenii. Garda Financiara trebuie sa controleze acele componente ale Ministerului care sunt in legatura cu mediul de afaceri. De exemplu, in privinta rambursarilor ilegale de TVA. Daca Administratia Financiara dintr-o anumita localitate face o returnare ilegala de TVA, Garda Financiara de acolo trebuie sa fie independenta si sa poata controla respectiva Administratie Financiara, ceea ce nu poate face daca este subordonata Administratiei Financiare.
In Italia, Garda Financiara este sub autoritatea ministrului de finante, nu a Ministerului, fata de care este independenta.
In concluzie, Garda Financiara trebuie sa fie la lumina, sa aiba o activitate vizibila. Acum, comisari de la garda sunt chemati la ordine si li se spune sa mearga pe teren si sa revina dupa ce acorda un numar de suspendari si de amenzi. Intre timp, cine se ocupa de marea evaziune fiscala, atata timp cat Garda Financiara nu este independenta? Luam de la pensionari si de la amarati, in conditiile in care mari firme pot face profit in Romania, pentru a-l exporta ulterior. Daca tot am ajuns cu cutitul la os, hai sa facem, odata, ceea ce este necesar.
Agerpres: E destul de limpede. Cu voia dvs, sa trecem la al saptelea punct pe care il propuneti ministrului Ialomitianu.
Ionel Blanculescu: La nivelul ministrului finantelor ar trebui creat un grup de supracontrol al modului in care statul incheie contractele de achizitii publice in valoare de peste un milion de euro, inclusiv cele din domeniul sanatatii, privind cumpararea de medicamente si echipamente medicale.
In al optulea rand, trebuie alocate cu preponderenta de resurse financiare pentru accelerarea constructiei autostrazii care face legatura cu Ungaria, concomitent cu identificarea unei noi solutii constructive, care sa acorde mai multor constructori realizarea unor tronsoane din aceasta investitie, astfel incat ea sa fie finalizata intr-un timp cat mai scurt.
Din punctul meu de vedere, aceasta autostrada va conduce la deblocarea activitatii economice in Romania si la obtinerea de resurse suplimentare pentru bugetul de stat.
In sfarsit, dar nu in cele din urma, a noua masura consta in reluarea legaturilor financiare cu Rusia, China si cu principalele puteri financiare din zona Golfului Persic, avand in vedere necesarul de investitii si necesarul de resurse financiare pentru Romania.
Acestea sunt masurile urgente pe care ar trebui sa le ia ministrul finantelor, pe care le-as lua si eu daca as fi in acesta pozitie. Daca le va lua, ministrul Gheorghe Ialomitianu ar putea sa intre in istorie.
Agerpres: Sa presupunem ca aceste masuri nu sunt aplicate. Ce riscuri asteapta Romania?
Ionel Blanculescu: Romania se afla intr-un mare pericol, generat de faptul ca produsul intern brut scade, datoria publica creste si dintr-o data nu vom mai fi la nivelul datoriei publice de 34 la suta din PIB, ci vom ajunge rapid la 50 la suta, deoarece cele doua directii sunt contrare, iar ponderea datoriei publice in PIB creste exponential, daca pot folosi aceasta figura de stil. Ne putem trezi cu o astfel de pondere si, dupa cum se stie, UE nu accepta o datorie publica mai mare de 60 la suta din PIB. Mecanismul este simplu: noi facem imprumuturi noi, dar nu crestem veniturile iar PIB-ul, daca nu te ocupi de el, nu creste. Pentru exemplificare, sa presupunem ca ai un PIB de sase unitati si o datorie de doua unitati si ca datoria creste la trei unitati si PIB-ul scade la 5 unitati. Romania face acum lucrurile pe dos: creste datoria si scade PIB-ul, in loc sa creasca PIB-ul si sa scada datoria publica.
De aceea spuneam ca ministrul finantelor trebuie sa se preocupe de atragerea de investitii. Eu am fost in zona Golfului si Qatarul, de pilda, e un stat cu bani multi, care are rezerve de gaze care pot ajunge pentru 400 de ani! Daca te intalnesti cu investitorii acolo sau la Beijing, Shanghai, Hong Kong sau Singapore, Kuweit sau in Bahrein, s-ar putea sa constati ca ei te pot imprumuta mai ieftin decat finantatorii din Europa.
Agerpres: In opinia dvs, va reusi noul ministru sa ia masurile necesare pentru echilibrarea finantelor tarii?
Ionel Blanculescu: Eu cred ca este un om corect si care ar putea sa realizeze ceea ce este necesar, chiar daca unii il socotesc doar un membru disciplinat de partid.
