Interviu – Victor Surdu:
Romania intr-o criza alimentara – culmea imbecilitatii, culmea nenorocirii
Victor Surdu: Daca Romania ajunge sa parcurga o criza alimentara ar fi culmea nenorocirii (interviu)
Deputatul social-democrat Victor Surdu, seful Departamentului de agricultura al PSD, afirma, intr-un interviu acordat AGERPRES, ca, in situatia in care Romania va ajunge sa treaca printr-o criza alimentara, acest lucru ar insemna „culmea imbecilitatii, culmea nenorocirii”.El sustine ca reducerea TVA reprezinta o problema „falsa economic, financiar si psihologic”, apreciind ca aceasta reducere ar trebui aplicata la paine si lapte, la alimentele care pot rezolva o problema sociala.
Potrivit deputatului PSD, un al treilea val de scumpiri pentru alimente, dupa majorarea TVA si cresterea preturilor materiilor prime care stau la baza hranei animalelor, s-ar putea inregistra in cea de-a doua parte a anului, fiind vorba despre „un fel de protectie pe care o vor face producatorii si toti crescatorii, dar mai ales comerciantii”.
Fost ministru al Agriculturii, Surdu a adaugat ca Romania, in ultimii cinci ani, a produs aproximativ 8 – 9 miliarde de euro din agricultura pe an, jumatate fata de 1990, si o treime fata de potentialul tarii.
Victor Surdu mentioneaza ca social-democratii, prin masuri care se regasesc in programul de guvernare al formatiunii, isi propun ca, in 10 ani, fara sa ia bani de la buget mai mult decat TVA-ul pe care il produce, sa poata dezvolta aceasta contributie a agriculturii la Produsul Intern Brut cu 18 – 19 miliarde de euro pe an.
In ceea ce priveste actuala guvernare, Victor Surdu califica situatia din tara drept „o tragedie inaltatoare – cand biruind oltenii mor”.
Deputatul spune ca are un mare regret in ceea ce priveste activitatea sa politica si anume ca nu a stiut sa se mentina mai mult timp la conducerea Ministerului Agriculturii pentru a-i ajuta pe taranii sai. „Eu am avut o misiune in anul 1990 si nu am reusit sa mi-o duc la capat, ca n-am stiut cum sa fac sa ma mentin acolo ca sa fac ceva cu agricultura si cu taranii mei. Asa de rau imi pare de ei ca au ajuns carpiti si se rup hainele de pe ei cand vine un tir cu malai de la UE ca ajutor social. Razesii aia, brazii aia de razesi au ajuns mai rau decat inainte de Cuza”, a spus Victor Surdu.
AGERPRES: Domnule Surdu, sunteti deputat ales intr-un colegiu din judetul Neamt, iar Eurostat arata ca judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui sunt pe locul al doilea ca grad de saracie din Europa. Ce se poate face pentru a creste nivelul de trai in aceste zone?
Victor Surdu: Noi am incercat si am reusit mai multe lucruri acolo – intai sa refacem sectorul de animale. Am facut cu oamenii de acolo patru ferme de vaci, de 20 si 30 de capete, in doi ani si ceva de cand sunt deputat. Am mai facut o ferma de porci, vreo patru asociatii agricole mai puternice si vreo sapte mai de marime medie. Acum, pentru toti oamenii de acolo intentionam sa facem mai multe lucruri, cum ar fi sa le refacem puterea de a produce in curte, la gospodaria populatiei, pasari, porci si fructe, pentru ca au multi pomi in jurul caselor, care sunt neintretinuti, netaiati de ani de zile.
Industrie in acea zona nu mai este – la Roman nu mai functioneaza nimic, la Targu Neamt mai nimic, la Piata Neamt tot la fel. Ei, majoritatea, au lucrat pe la Fabrica de tevi, pe la Combinatul chimic, acum o parte sunt plecati, iar celor care mai sunt pe acolo incercam sa le introducem niste activitati de productie agricola, care sa fie mult mai intensive decat cele de grau si porumb, care se fac cu tractorul.
AGERPRES: In toate aceste initiative ati colaborat si cu alesii din acului guvernamental?
Victor Surdu: Nu pot sa spun, pentru ca eu, in general, nu sunt o persoana conflictuala si faptul ca am castigat alegerile impotriva lor acolo, la Neamt, nu stiu daca le-a cazut bine. Dar oricum am avut o conlucrare buna cu ei si la nivelul Consiliului Judetean. Am mai refacut un targ de animale la Tupilati, care fusese desfiintat, el fiind infiintat de pe timpul lui Stefan cel Mare. De fapt, este primul targ de animale din Romania facut dupa normele Uniunii Europene si dupa Ordinul 45 al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Acum vrem sa facem un abator mic, pentru toate animalele care nu se vand in targ, sa nu plece omul cu ele acasa si sa le valorifice la abator. Am largit o piata de legume si fructe la Tupilati, una la Tibucani si una la Girov. Deci, in aceste zone nu ne putem astepta la niste chestiuni spectaculoase. Pana acum nu a venit niciun miracol, nici un mare investitor care sa absoarba 200 – 300 de persoane la lucru. Este acolo o fabrica in zona, chiar la mine in colegiu, ca eu am 19 comune in colegiu, de polistiren expandat pentru termoizolatii, creata de un austriac.
AGERPRES: Ati vorbit de ANSVSA. Colegul dvs. social-democratul Liviu Harbuz, vicepresedintele Departamentului de agricultura al PSD, a atras atentia ca, printr-un proiect de reorganizare a Autoritatii, se doreste de fapt mutarea la Ministerul Sanatatii a activitatii pentru siguranta alimentelor si la Ministerul Agriculturii a activitatii pentru sanatatea animalelor, desi ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a primit o recomandare de la comisarul european pentru Sanatate, John Dalli, „de a lasa in pace aceasta institutie (ANSVSA – n.r.) si de a o conserva in structura in care ea se afla acum. Cum vedeti aceasta propunere de reorganizare a ANSVSA?
Victor Surdu: Unora li se pare ca acest ANSVSA este stat in stat cu restul, adica Ministerul Agriculturii, cu celelalte activitati din agricultura, si deranjeaza pe toata lumea ca trebuie sa efectueze controlul alimentelor, ca fac pozitii sanitar-veterinare, ca trebuie sa ii oblige sa nu umble aiurea cu porcii, cu pasarile. Astea sunt niste norme obligatorii, pentru ca, daca medicul uman vindeca omul, medicul veterinar vindeca omenirea. Medicul veterinar, daca face o greseala, poate sa intoxice sau sa bage in spital 100, 200, 300, 500, o regiune intreaga de oameni. Aici nu e de joaca, iar ANSVSA trebuie sa aiba suveranitate, trebuie sa-si faca politici comune cu Ministerul Agriculturii, pentru ca nu se poate altfel, dar trebuie sa aiba autoritate. De asta se numeste Autoritate, sa fie lasata in pace. La ANSVSA trebuie pusi oameni de stricta specialitate si cei mai buni meseriasi dintre ei, ceea ce este valabil si pentru Ministerul Agriculturii si pentru orice alt minister din tara aceasta. Aici este o lupta de interese, de persoane, care nu duce la nimic. Problema de fond este sa ii lasam in pace pentru ca ei sunt foarte bine organizati, au facultati de Medicina Veterinara foarte bine puse la punct, cu laboratoare, cu practica. Aici nu este de joaca cu ANSVSA. Noi ne-am facut de ras, ca de obicei, avem atatia medici veterinari si ne-am dus la Bruxelles ani de-a randul cu presedintele ANSVSA. Se putea gasi un medic veterinar, ca acolo toata lumea care se duce, toate tarile, clubul celor 27 de state UE se duc cu meseriasi, nu asa, sa ii trebuiasca traducator, ca de unde stie el medicina veterinara.
AGERPRES: Alimentele s-au scumpit in medie cu 7% luna trecuta. Cea mai mare scumpire a fost la carne. Producatorii avertizeaza ca 2011 va fi anul scumpirilor, afirmand ca preturile vor creste tot mai mult la paine, lapte, ulei. Cum se poate remedia sau stopa aceasta crestere? Prin ce masuri si cine o poate face?
Victor Surdu: Eu propun sa impartim in doua scumpirile, ca efecte. In primul rand, trebuie sa constatam ca aceasta crestere a TVA de la 19 la 24% nu a produs efecte imediate, pentru ca mai erau stocuri, atat de animale vii, cat si de importuri in depozite, in frigorifere, iar pe masura ce aceste stocuri s-au lichidat au inceput sa se scumpeasca alimentele, carnea proaspata sau carnea congelata sau produsele din carne pe baza cresterii TVA. Apoi, a doua scumpire se produce din cauza cresterii preturilor la furaje. In anul de gratie pe care l-am depasit, in 2010, in doua tari au fost mari probleme – in Rusia si in China. Chiar daca am mai vazut noi pe la televizor cateva inundatii, China se confrunta, in general, cu o perioada grea de seceta. Or, si Rusia si China erau exportatoare, de unde ani la rand au fost importatoare, de produse alimentare si in primul rand grau, grau furajer, sorg, etc. Franta, care este un mare producator si exportator de grau, a interzis anul trecut, in luna octombrie, sa se mai faca vreun export de grau. Si atunci, graul si porumbul si slotul de floarea-soarelui si slotul de soia, care sunt baza in furajele concentrate pentru pasare si porc, preturile la aceste cereale s-au dus foarte sus. Si atunci apare al doilea val de scumpiri pe seama scumpirii materiilor prime care stau la baza hranei animalelor. Al treilea val de scumpiri despre care se vorbeste ca va fi anul acesta, in a doua etapa, este un fel de protectie pe care o fac producatorii si toti crescatorii, dar mai ales comerciantii, pentru ca in lantul alimentar, daca o sa faceti o paralela foarte atenta, cei care castiga cel mai mult sunt cei care vand, adica ultimii din lantul alimentar, iar cei care castiga cel mai putin sunt primii, adica producatorii directi, fermierii. Si, in aceasta batalie, ca sa zic asa, intre interesele unora si ale altora, pana la urma ajunge la consumator, care este european si care este supus unei piete unice.
Daca ne referim inca o data numai si numai la ce se intampla cu producatorul roman, acesta este un sportiv, care porneste la un start cu cel putin doua handicapuri fata de producatorul strain – nu are organizarea si infrastructura sau dotarea exploatatiilor agricole asa cum le are fermierul din afara. Nu discutam aici de marimea fermei, ci despre cele trei elemente ale costului, care, pana la urma, se duc in buzunarul fiecaruia dintre noi, care merge la magazin sau la supermarket si cumpara. Producatorul are in fata trei elemente: el trebuie sa obtina o productie cat mai mare pe hectar sau pe animal, asta inseamna randament, trebuie sa il obtina la un cost cat mai mic de productie si sa il vanda cat mai aproape de pretul pietei, ca sa nu il piarda, si sa obtina un pic de profit si ca sa nu ramana cu el in stoc, ca el poate sa ceara un pret mai mare, dar nu i-l da nimeni. Si atunci, al treilea val de scumpiri, acesta care se prognozeaza pentru anul care vine, porneste de la faptul ca lucratorul roman are aceste doua handicapuri – sportivul care pleaca fara infrastructura ce s-a consolidat in timp la fermierul din Occident, din cele 27 de state membre ale UE sau cele din Clubul celor 15 state ale Uniunii, care era initial, piata fiind unica, insa el nu poate vinde la costurile pe care le produce fermierul roman pentru ca acestea sunt influentate de diferenta de subventie. Fermierul din vest are o subventie mult mai mare decat fermierul care a venit din tarile care erau socialiste. Noi nu putem sa scapam de import daca nu ne pregatim sa exportam.
AGERPRES: Credeti ca scaderea TVA-ului la alimente ar putea fi o solutie pentru stoparea cresterii preturilor?
Victor Surdu: Nu. E falsa problema si economic si financiar si psihologic. Scaderea TVA-ului ar fi valabila in primul rand la paine si lapte, la alimentele de baza, care reprezinta o problema sociala, dar care pot rezolva o problema sociala. In colegiul pe care il reprezint in Parlament am mai facut vreo patru laptarii, care prelucreaza, fac produse de ferma, asa-zisele produse traditionale romanesti, specifice zonei de deal si munte din Neamt.
AGERPRES: Departamentul de agricultura din PSD sustine propunerea de reducere a TVA-ului la alimentele de baza?
Victor Surdu: Noi am discutat si rasdiscutat. In Romania suntem in anul 21 de la schimbarea regimului comunist si noi, totusi, avem o mare problema sociala – pensionarii sunt o problema sociala, ei traiesc si la orase si la sate, dar sunt o problema sociala, si cei 4 milioane de agricultori care au suprafete de teren agricol de pana la doua hectare si nu castiga mai nimic de pe suprafetele respective. Si atunci, noi am pus problema asta ca pe una sociala – daca ne intindem sa reducem TVA la mai multe alimente nu vom reduce TVA niciodata, nici cand vom fi noi la putere. Trebuie sa reducem TVA la paine si lapte.
AGERPRES: Potrivit Bancii Mondiale, cresterea preturilor la alimente a impins 44 de milioane de persoane sub pragul saraciei. Se indreapta lumea spre o criza alimentara?
Victor Surdu: Crizele alimentare tin si de o crestere demografica si noi stim asta. In general, sunt cresteri, avem statistici, dar cea mai importanta chestiune este legata de cum se intampla pe glob, in marile zone producatoare de produse agricole, fenomenele climatice. Si acestea sunt in valuri, o data e mai bine in zona Americii, o data e mai bine in zona Europei. In general, ceea ce afecteaza agricultura si provoaca implicit in pasul al doilea criza alimentara este lipsa de apa. Si, daca altii care sunt pe niste nisipuri nenorocite au rezolvat cu apa, s-au chinuit, au facut irigare cu picurare si toata apa care rezulta, apa menajera, o iau, o prelucreaza, o fac inapoi buna si o dau apoi la agricultura, noi ne batem joc de apa pe care o avem si vorbim de 20 de ani de 3 milioane de hectare pe care le avem la irigat. S-au implinit, anul trecut, in luna noiembrie, 100 de ani de la infiintarea Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare, care s-a ocupat de irigatiile acestea si care se numeste ‘Anghel Saligni’, unul dintre cei mai reprezentativi oameni inteligenti ai Romaniei, si ne batem joc, nu facem nimic cu aceste irigatii. In primul si-n primul rand, nu trebuie autostrada in Romania, in primul rand trebuie sa functioneze apa de la Mariuta si Botosani si pana la zona in curs de desertificare din Dobrogea. Profilarea unei crize mondiale alimentare este justificata, pentru ca exista riscul ca unele tari mari producatoare sa intre in dezechilibre de apa. Se cam repeta ciclic acest lucru, cam la zece ani, pe diferite zone ale globului.
AGERPRES: Se poate confrunta si Romania cu o criza alimentara pe viitor?
Victor Surdu: Asta ar fi culmea! Daca Romania va ajunge sa parcurga o criza alimentara asta ar fi culmea, asta ar insemna culmea imbecilitatii, culmea nenorocirii. Pai, nu suntem in anii 1946 – 1947, cand aram cu boii, cand a fost foametea aceea crunta. Avem trei milioane de hectare de irigatii, curge apa peste noi din toate partile, in loc sa strangem apa si s-o folosim vara la irigatii. Statisticile ne plaseaza (printre tarile cu risc crescut in privinta crizei alimentare – n.r.) pentru ca vad ca suntem lenesi, pentru ca vad ca ce ne-a dat noua bunul Dumnezeu nu utilizam. Olanda, la ce populatie are, este exportatorul numarul doi in lume de produse agricole dupa SUA.
AGERPRES: 20 de tone de rosii cu pesticide au ajuns in Romania, iar autoritatile sanitar-veterinare de la Bucuresti sunt cu ochii pe legumele si fructele din Turcia sau Iordania. Ce risca populatia care consuma rosii cu pesticide?
Victor Surdu: Populatia se redepe la supermarket si cumpara daca e mare si ieftin. Tot ce e mare si ieftin este toxic. Cel mai toxic de la supermaket este cartoful mare, care vine din afara. Cartoful de marime mijlocie este cartoful sanatos. Pentru rosii, fiecare import trebuie controlat. Foarte important este ca romanii au produs legume de foarte buna calitate, care mergeau la export si care erau cautate tocmai pentru prospetimea lor, pentru aromele, pentru naturaletea lor.
Noi avem in program la Departamentul de agricultura al PSD, pe care din ianuarie il tot incurajam in randul populatiei, cu seful compartimentului de la legume, Vlad Gheorghe, si anume sa isi faca fiecare cate un solar de la modul cel mai mic, care este asa-zisul „solar destept”. Exista o echipa de vreo trei specialisti, care au proiectat si executat deja acest tip de solar, si ca sa-i incurajez pe oameni ca acesta este adevarul am facut si la mine acasa unul. 120 de metri patrati este minimum si apoi module pana la 5.000 – 10.000, cat vrea fiecare. Este un solar destept pentru ca in primul rand apara sanatatea omului si produce peste 300 de rosii la hectar.
AGERPRES: Ce propune Departamentul de agricultura al PSD ca sa se protejeze populatia de astfel de pericole?
Victor Surdu: Intarirea prestigiului, ordinii si disciplinei la ANSVSA si a laboratoarelor, ca mai exista doua laboratoare care fac controlul fito-sanitar si pentru pesticide la noi in tara. Mai exista laboratoare, de asemenea, care fac controlul pentru organisme modificate genetic.
AGERPRES: Despre eventualitatea privatizarii laboratoarelor sanitar-veterinare din cadrul ANSVSA ce parere aveti?
Victor Surdu: Este si asta o formula, dar vedeti ca foarte multi medici veterinari de tara s-au privatizat si medicii veterinari castiga mai prost acum decat o ingrijitoare la scoala, pentru ca medicul veterinar, daca nu are animale, pe ce sa isi ia banii?
AGERPRES: Guvernul blocheaza zeci de proiecte europene care ar putea aduce in tara sute de milioane de euro din fondurile nerambursabile. Cum ii sprijina PSD pe cei care sunt supusi presiunilor Executivului si cum pot agricultorii sa isi finanteze activitatea?
Victor Surdu: Guvernul acesta, in loc sa lase pe toata lumea sa faca proiecte, pe toate masurile, el a blocat cam tot pentru ca nu erau oamenii lor. Ei cred ca in felul acesta o sa fie vesnic la putere. N-o sa fie! Eu am acum o multime de proiecte, vreo 47, de la compartimentul de legumicultura, de sere si solare, care au fost respinse pe diferite motive puerile. Noi, la Departamente (ale PSD – n.r.) avem 22 de compartimente pe fiecare cultura in parte si facem treaba. Vrem banii de la UE pe care nu ii tragem si-i pierdem, dar nu facem nimic. Si o sa constatam, peste un an sau doi, cand vine PSD la putere, ca am avut un Guvern slab si am pierdut banii de la UE. La ce-i foloseste asta? De bine de rau trebuia (Guvernul – n.r.) sa dea drumul la toate proiectele – care era eligibil, bine, care nu, nu. Acest Guvern a blocat tot.
AGERPRES: Mai multi deputati, la initiativa democrat-liberalului Mircia Giurgiu, vor sa oblige retelele comerciale sa rezerve 10% din spatiu pentru vanzarea produselor traditionale romanesti. Este o masura realista sau suficienta pentru sprijinul productiei agricole interne?
Victor Surdu: Am incercat sa discutam cu ei si sa incercam sa introducem acest lucru in Legea produselor agro-alimentare, asa-zisul Cod de bune practici in domeniul alimentatiei. Dar n-o sa mearga, e o poveste. Si, chiar daca o sa-l introduca, n-o sa aiba efecte, n-o sa functioneze, pentru ca la noi sunt foarte multe legi bune, dar care, nefiind controlate in aplicarea lor, nefiind luate masuri de amendare, nu se aplica, nu se respecta.
AGERPRES: Ce ne puteti spune despre Camerele agricole. Care este rolul lor? Cum vor ajuta dezvoltarea agriculturii in Romania?
Victor Surdu: Este, cum zic unii, Legea „Surdu”. Camerele agricole, legea aceasta trebuia sa apara inca din 1990, cand eram ministrul Agriculturii. Atunci, trebuia sa apara Legea reimproprietaririi, recunoasterii dreptului de proprietate, Legea cadastrului si Legea Camerelor agricole. Legea reimproprietaririi a aparut in 1991, cea a cadastrului la 7 ani de zile si tot n-avem cadastru in toata tara si asta e o mare problema, iar camerele agricole, abia acum, dupa 20 de ani, cand am revenit in Parlament.
In privinta Legii camerelor agricole, acum se opune toata lumea aplicarii ei pentru ca am considerat ca aceasta lege nu trebuie sa aiba nimic cu politica, trebuie sa fie legea producatorilor agricoli, a proprietarilor de pamant. Si si-a bagat coada politicul acum si s-a trezit ‘a, noi, politicul, nu suntem pe nicaieri, atunci hai sa vedem cum o mai amanam’. Trag de ea s-o mai amane. Camerele agricole trebuie sa preia rolul de a-i spune lui badea Ion si babei Rada ceea ce trebuie sa faca, incepand de la ei din curte, unde au o jumatate de hectar, trei sferturi de hectar, un hectar, si terminand cu fermele mari, ceea ce inseamna politica statului roman, ce inseamna politica de la Bruxelles, unde ne indreptam, cum putem fi competitivi, cum putem fi rentabili. Legea camerelor agricole trebuia sa-i ajute in toate proiectarile, adica sa coboare Bruxellesul si Bucurestiul in fiecare comuna, trebuia sa-i ajute in intocmirea dosarelor de subventie, trebuia sa-i ajute in toate lucrurile acestea care tin de agricultura, in organizarea animalelor, a medicilor veterinari, a targurilor, in organizarea colectarii laptelui, a oualelor ecologice. Asta trebuia sa faca Legea camerelor agricole.
AGERPRES: De ce nu s-a ajuns pana aici?
Victor Surdu: Pentru ca politicul a vazut ca el nu este pe acolo. Daca ei (parlamentarii – n.r.) o modifica acum, ca vor s-o modifice, iar eu am fost de acord s-o modifice numai sa apara odata, sa infiintam camerele agricole, cand ajungem noi la putere o facem cum trebuie inapoi, intr-o luna. Aceste camere agricole nu sunt subordonate nimanui, de asta enerveaza pe toata lumea. Sunt subordonate numai agricultorilor si asta supara cumplit. Adica, sa isi faca specialistii de cap in aceasta tara unde politicul controleaza tot?
AGERPRES: Ne puteti spune cateva propuneri menite sa relanseze agricultura din Romania care se regasesc in programul de guvernare al PSD?
Victor Surdu: Am lucrat la Departament (Departamentul de Agricultura al PSD – n.r.) la acest program cu 4.000 de oameni, ca atatia suntem la acest departament in toata tara. Adica, noi, la central, suntem 22 de compartimente cu 70 de oameni, iar la nivel judetean mai sunt restul pana la 4.000. Noi lucram la Departamentul de Agricultura in fiecare miercuri seara. Avem o sedinta la care participa cam 30 de oameni si mai avem o data pe luna o videoconferinta cu toate judetele.
AGERPRES: Sunt doar membri PSD sau si specialisti neafiliati politic?
Victor Surdu: Din 4.000, membri ai PSD sunt aproximativ 3.800, iar 200 – specialisti neafiliati politic din institutiile de invatamant de specialitate. Programul de guvernare al PSD, care este in doua variante, una de 50 de pagini si alta de 150 de pagini, este facut de toata lumea aceasta. Si am plecat de la ideea ca trebuie sa avem un program, pentru ca, din pacate, in ultimii 20 de ani de zile, la baza deciziilor politice, in general, si in special in agricultura, a lipsit fundamentarea stiintifica.
AGERPRES: Cum ii ajuta concret pe agricultori?
Victor Surdu: In general, programul se refera la cele patru sisteme de agricultura care ar trebui practicate clar in Romania si care, in functie de cum le practica fermierul respectiv, trebuie ajutate si de stat si trebuie dirijati si banii de la UE in aceasta directie. Adica, sistemul de agricultura organica – cea curata, ecologica, care se poate practica cu succes in principal la gospodariile mici. Si rezolvam, astfel, si o problema sociala – este vorba de cele vreo 3.800.000 de gospodarii mici, ferme mici, gospodarii taranesti. Sistemul de agricultura conventionala este cea care se practica in fermele mari, cu multa cheltuiala de intors pamantul, de arat, semanat si cu mult consum de carburanti si cu multe noxe aruncate in atmosfera, rezultate de la arderea carburantilor si mult dioxid de carbon. Sistemul de agricultura conservativa – foarte multe tari, vazand care este problema cu apa, incet-incet au inceput sa treaca la agricultura conservativa, adica sa foloseasca cat mai putin aratul, cat mai putin sa rascoleasca pamantul si sa foloseasca resturile vegetale, paiele, toata tocatura care vine de la porumb, de la floarea-soarelui, ca un mulci la suprafata pamantului si sa semene in mulciul acesta pentru a nu scadea apa din sol. Si sistemul de agricultura bazata pe biotehnologie, am botezat-o eu, iar oamenii de la Academie au fost de acord, care foloseste organisme modificate genetic, plante transgenice.
In functie de aceste patru sisteme, fiecare agricultor are un program si, in functie de cum practica sistemul de agricultura, noi sa-i dam banii. Nu putem sa-i dam aceeasi bani celui care ara adanc cu plugul, precum celui care seamana in miriste, pentru ca acesta, mie, ca cetatean care traiesc in aceasta tara, si mie ca stat imi aduce niste avantaje si atunci pe acela il ajut mai bine decat cel care ara pamantul ca acum 100 de ani, ca acum 1.000 de ani.
AGERPRES: Cum ati califica activitatea comisarului european Dacian Ciolos?
Victor Surdu: Buna si pozitiva Romaniei, numai ca activitatea noastra pe langa comisarul european este slaba. Noi ar trebui sa avem acolo in jur de 60 de specialisti si avem vreo cinci. Cine sa umble, cine sa alerge, cine sa faca lobby pentru Romania?
AGERPRES: Ati fost ministru al Agriculturii, sunteti in politica din 1990 si ati fost cel care a initiat primele reforme in domeniul agriculturii. Ce parere aveti despre situatia din Romania? Cum caracterizati situatia actuala?
Victor Surdu: Romania are 15 milioane de hectare de pamant agricol. Pe 5 milioane de hectare de teren, care inseamna pajisti, pasuni si fanete, dealuri si zona alpina, agricultura a suferit cel mai mult, este intr-o regresie totala. Septelul de animale este la pamant, au vandut vacile pe nimic, acum vand si oile. Am inceput acum, in judetele Neamt si Maramures, un program care este in curs de aplicare, facand o noua zonare si a culturilor, a animalelor, pentru schimbarea, incet-incet, in zona de munte, a vacii de lapte in vaca de carne, pentru ca populatia s-a rarit in zona de munte si atunci e mult mai comod de crescut vaca de carne. Noi oricum importam 70 – 80% din carnea de vita pe care o consumam. Aici mai avem mult de lucrat, pe zona aceasta de munte. Am facut intai fundamentarea stiintifica si acum lucram pe zona practica, pe fiecare munte cum s-ar zice.
A doua componenta importanta o reprezinta tot cam cinci milioane de hectare, care sunt la gospodariile mici si care constituie o mare problema sociala. Ne vom ocupa de fiecare (gospodarie – n.r.) in parte si in special prin camerele agricole. A treia mare problema este agricultura care se practica in fermele mari si care acum, la noi, merge foarte bine si pe care o s-o ajutam sa produca la pret de export, pentru a fi tot timpul rentabila si pe care o sa o ajutam sa treaca de la agricultura conventionala la cea conservativa, pentru cei care vor. Un mare merit in zona respectiva il are insa Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor Palas – Constanta, care, impreuna cu statiunile din tara si cativa crescatori de oi, au facut si refacut in fiecare an septelul de ovine, care este in crestere. Aici suntem pe drumul bun. Noi, in ultimii cinci ani de zile, producem cam 8 miliarde – 9 miliarde de euro din agricultura pe an, comparativ cu anii 1990, cam la jumatate, si comparativ cu ce am putea face, cam o treime. Si atunci, noi ne-am propus ca, in 10 ani, cu niste masuri de bun-simt, fara sa luam bani de la buget mai mult decat TVA-ul pe care il producem, sa putem dezvolta aceasta contributie a agriculturii la Produsul Intern Brut cu aproximativ dublu, adica, 18 – 19 miliarde de euro pe an.
AGERPRES: Iar la nivel politic, cum ati caracteriza situatia din Romania?
Victor Surdu: La nivel politic este o tragedie inaltatoare – „cand biruind oltenii mor”. Adica, am castigat niste alegeri, noi, PSD, de vreo doua – trei ori si nu suntem la guvernare si guvernarea aceasta de dreapta i-a adus pe romani de au zece kilograme cu tot cu ambalaj, cu tot cu haine. Nimeni nu mai poate, nu mai rezista, nu mai este nicio speranta. Cea mai mare greseala pe care au facut-o cei de la guvernare – daca n-ai oameni care stiu, invita la masa si pe altii ca nu sunt dusmani, tot romani sunt. Marea greseala – au luat decizii de unii singuri si este pacat ca am pierdut vremea, mai ales cei care suntem mai in varsta am pierdut sase ani din viata cu mai multa vorba, mai multa cearta, mai multe intrigi, mai multe ambitii. Suntem cam singuri, n-avem o conducere politica la nivelul tarii amabila, prietenoasa, de relatie. Suntem salbatici.
AGERPRES: Credeti ca venirea la guvernare a Uniunii Social Liberale ar putea imbunatati situatia romanilor?
Victor Surdu: Daca baietii astia ai nostri, care ne conduc, si eu am incredere in ei ca am votat asta, vor sti sa fie atat de intelepti si sa nu-si doreasca in primul rand functii si sa-si doreasca in primul rand obiectul, miezul, lucrul. Deci, sa punem problema daca maine ne apucam de guvernat ce facem in prima zi, a doua zi, cum am scos acele 100 de masuri. Daca o sa se tina de acest lucru si nu o sa se schimbe – pe urma ca trebuie pus ministrul ala, ca nu stiu ce a facut, trebuie pusi ministri pe criteriul valorii – cei mai buni din cei mai buni, acceptati de breasla lor, care au autoritate, care vorbesc, stiu, fac – atunci USL o sa aiba un mare succes.
AGERPRES: Ne permiteti si cateva intrebari de suflet? Care este locul unde va simtiti cel mai bine si cel mai linistit?
Victor Surdu: In gradina, acasa. Acesta este locul intai. Al doilea – intre bisericile, credinciosi si alegatorii mei de la Neamt. Daca nu ma duc sa-i vad la un sfarsit de saptamana sunt mort, trebuie sa ma duc sa-mi incarc bateriile.
AGERPRES: Exista anumite regrete pana in acest moment atat in viata politica cat si in cea privata?
Victor Surdu: Da, este un mare regret in viata politica, pentru ca asta privata este mai incurcata sau mai simpla. Eu am avut o misiune in anul 1990 si nu am reusit sa mi-o duc la capat, ca n-am stiut cum sa fac sa ma mentin acolo ca sa fac ceva cu agricultura si cu taranii mei. Asa de rau imi pare de ei ca au ajuns carpiti si se rup hainele de pe ei cand vine un tir cu malai de la UE in ajutor social. Razesii aia, brazii aia de razesi au ajuns mai rau decat inainte de Cuza. Trebuia sa fiu lasat acolo, poate e si vina mea, poate, nu stiu, n-am stiut multa politica, cum sa fac, cum sa nu supar oamenii din jurul meu, care erau mai importanti si care isi doreau mai mult functii decat sa faca, si care, in sfarsit, e un drept al lor, nu trebuie sa-i judec eu, Dumnezeu judeca pe toata lumea. Poate, daca eram mai modest, mai lucrativ cu factorii politici importanti de la conducerea tarii as fi ramas la Ministerul Agriculturii si nu era asa de greu cum este acum.
AGERPRES: La inceputul lunii februarie, din cate stim, ati aniversat mai bine de un deceniu de la casatoria religioasa cu Angela Similea. Cum ati caracteriza acesti ani petrecuti alaturi de sotia dvs.?
Victor Surdu: Extraordinari. O familie frumoasa, reunita, copii din doua casnicii, sunt ca fratii, o prietenie intre toti cei care am fost cum am fost casatoriti inainte. Acum suntem toti prieteni. O casatorie numai de succese.
