Ionel Blănculescu: (…) e momentul să o mai virăm ÅŸi către Est

România ar trebui să îÅŸi îndrepte atenÅ£ia în ceea ce priveÅŸte relaÅ£iile economice ÅŸi către ţări din Est, precum Rusia ÅŸi China, a declarat, sâmbătă, secretarul Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri, Ionel Blănculescu, prezent la Slatina, la aniversarea a 30 de ani de la înfiinÅ£area fabricii de Å£evi TMK-Artrom. "Trebuie să înÅ£elegeÅ£i că a o vira numai spre Vest nu este direcÅ£ia întocmai de folosit pentru România. Cred că e momentul să o mai virăm ÅŸi către Est, către Rusia, China, către alte state care au fost prietene", a declarat Blănculescu, apreciind că restructurarea ÅŸi privatizarea Fabricii de Å¢evi Artrom din Slatina a fost una de succes, ca ÅŸi cea a Combinatului de la ReÅŸiÅ£a, preluat tot de către grupul TMK, la fel ca ÅŸi Artrom Slatina.  Blănculescu a remarcat că, în condiÅ£iile în care alte fabrici din domeniul metalurgiei se relochează, cele ale grupului TMK din România se dezvoltă ÅŸi înregistrează profit, aduc valoare adăugată României, TMK Artrom fiind o bijuterie a economiei româneÅŸti.  Prezent la evenimentul de la Slatina, europarlamentarul liberal Norica Nicolai a subliniat la rândul său că România ar trebui să se gândească la un parteneriat economic aprofundat cu Rusia, în contextul în care "performanÅ£a capitalului rus în România este vizibilă".  La evenimentul de la Slatina au fost prezenÅ£i premierul Victor Ponta, ambasadorul FederaÅ£iei Ruse la BucureÅŸti la BucureÅŸti, Oleg Sergheevici Malginov, precum ÅŸi ministrul economiei Daniel ChiÅ£oiu ÅŸi ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Mihai Voicu.  Fabrica de Å£evi de oÅ£el de la Slatina a fost înfiinÅ£ată în 1982 ca întreprindere de stat. În 1991 a fost transformată în societate pe acÅ£iuni cu capital de stat, pentru ca în 1999 să fie transformată în companie cu capital mixt public-privat. În 2001 a fost preluată de Sinara Handel Gmbh (redenumită TMK Europe). Artrom devine parte integrantă a grupului TMK în 2006 ÅŸi denumirea sa a fost schimbată în TMK-Artrom.   În prezent capacitatea uzinei din Slatina este 200.000 de tone anual, datorită unor programe de investiÅ£ii ÅŸi modernizări începute în 2002. Grupul TMK deÅ£ine o uzină ÅŸi la ReÅŸiÅ£a, aceasta fiind un furnizor de materie primă pentru fabrica din Slatina.

Volumul total al investiÅ£iilor tehnologice ÅŸi de mediu la fabricile TMK din Slatina ÅŸi de la ReÅŸiÅ£a este estimat de reprezentanÅ£ii companiei la peste 140 de milioane de dolari.  Complexul industrial TMK-Artrom/TMK-ReÅŸiÅ£a are aproximativ 2.000 de angajaÅ£i (1.200 la Slatina ÅŸi 800 la ReÅŸiÅ£a) iar salariul mediu brut este de 3.700 de lei. TMK-Artrom exportă aproximativ 85% din produsele sale în ţări membre ale Uniunii Europene ÅŸi în SUA ÅŸi Canada, iar TMK-ReÅŸiÅ£a exportă circa 45% din producÅ£ie în Orientului Apropiat ÅŸi ţări din UE. Fabricile TMK de la Slatina ÅŸi ReÅŸiÅ£a au înregistrat profit în 2011, dar ÅŸi anul acesta. În 2012, cifra de afaceri a TMK-Artrom Slatina a fost de 105,7 milioane de euro, iar profitul brut de 7,7 milioane de euro. TMK-ReÅŸiÅ£a a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de aproximativ 106 milioane de euro ÅŸi un profit brut de 6,5 milioane de euro. Grupul TMK este printre primii trei lideri mondiali în domeniul producÅ£iei de Å£evi.