Istoricii considera ca ziua libertatii secuilor intra in contradictie cu ziua maghiarilor

Istoricul Cornel Sigmirean, presedintele Senatului Universitatii "Petru Maior" din Targu Mures, considera ca ziua libertatii secuilor, proclamata de Consiliul National Secuiesc pe 10 martie, intra in contradictie cu ziua maghiarilor de pretutindeni, marcata pe 15 martie, intrucat simbolizeaza doar trecutul unui grup restrans, transmite Agerpres.

"Aceasta zi de 10 martie a fost valorificata ca zi simbolica a unui grup care isi revendica un trecut secuiesc, (…) o revendicare care intra in contradictie cu 15 martie, care este ziua maghiarilor de pretutindeni. Am vazut lideri maghiari care trateaza cu rezerve si cu umor asemenea atitudini, dar lucrurile sunt delicate. Nu putem contesta dreptul unui popor de a-si marca istoria, de a-si cinsti eroii, dar in acelasi timp trebuie sa fim atenti care este mesajul istoric. (…) Foarte putini maghiari din Targu Mures stiu ce s-a intamplat in 10 martie 1854", a declarat vineri presei prof. dr. Cornel Sigmirean. In privinta nementionarii acestui eveniment – care urmeaza sa fie marcat duminica la Targu Mures printr-un amplu miting pentru autonomie a secuilor – in Cronica Maghiarilor, editata la Budapesta, profesorul Cornel Sigmirean considera ca acesta poate avea relevanta la nivel local, insa nu si la nivelul istoriei maghiarilor. "In general politicul are o mare capacitate de a extrage din istorie acele evenimente care considera ca pun in valoare un anumit proiect politic si ca urmare un moment dramatic – trei intelectuali secui condamnati la moarte (executati de austrieci in 10 martie 1854, n.r.) – dar care nu poate sa figureze intr-un calendar istoric al unei natiuni sau a unei tari. (…) Dar pentru ca, stim foarte bine, sunt multi lideri politici maghiari, mai ales nascuti in fostele comitate secuiesti, care vorbesc tot mai mult de autonomia regiunii, iar ei simbolic pot reprezenta un fundament istoric, reactualizeaza aceasta zi ca zi simbol a unei anumite atitudini sau revendicari politice. Ceea ce e foarte greu, pentru ca orice hotarare am lua asupra spatiului Transilvaniei sau al Romaniei nu poate fi luata decat intr-un consens, altfel mi se pare o aventura pe care, din cate stiu, nu o agreeaza intreaga elita politica maghiara", a precizat istoricul. Cornel Sigmirean considera ca e un pacat "si e impotriva principiilor care stau la baza constructiei europene sa aducem in permanent in fata opiniei publice acele evenimente care dezbina popoarele" prin actiuni menite sa satisfaca un grup mic "pornind de la o realitate intamplata in 1854, care astazi nu cred ca are nicio relevanta pentru cetateanul de astazi, maghiar sau roman". "Din punctul meu de vedere, a-i acorda importanta mi se pare o exagerare. (…) Pierderea Revolutiei (de la 1848, n.r.) si aspiratiile nationale maghiare, care intrau in contradictie cu celelalte natiuni din Bazinul Carpatic, au continuat anumite miscari de rezistenta, asa se intampla si in acest spatiu al Transilvaniei si in fostele comitate secuiesti, unde intelectualii maghiari organizeaza conspiratii. O asemenea conspiratie a fost cunoscuta si anihilata iar liderii ei sunt condamnati la moarte si executati in 10 martie 1854. Istoriografia maghiara a cultivat ziua de 10 martie ca o zi simbol pentru libertatea natiunii, pentru autonomia ei", a sustinut profesorul Sigmirean care considera ca in fiecare epoca, in functie de contextul politic, ziua de 10 martie, ca si cea de 15 martie, a capatat anumite valente.