Italia, în faţa unui viitor nesigur
Bună parte din observatorii occidentali continuă să fie fascinaÅ£i de schimbările petrecute pe scena politică italiană. DeÅŸi ÅŸi-a dat demisia ca premier, Mario Monti nu dă semne că vrea să părăsească această scenă.Dimpotrivă, el unul ar fi gata "să preia răspunderi" după alegerile de la sfârÅŸitul lui februarie, a declarat Monti la conferinÅ£a sa de presă de la finele săptămânii.E clar, prin urmare, că Mario Montri ar vrea să-ÅŸi păstreze funcÅ£ia de ÅŸef al guvernului. Ce nu vrea el e să intre în campania electorală ÅŸi să se murdărească „pe mâini” în lupta politică.
Până în ultima clipă, Monti s-a chinuit, s-a întors, s-a răsucit. Întrebat dacă e gata să candideze, Monti nu s-a dat în lături să răspundă, extrem de evaziv, „ceva în mine zice nu”. Oarecum comica declaraÅ£ie i-ar fi ÅŸezut bine unei domniÅŸoare de pension căreia i se fac oneroase propuneri erotice, dar nu unui om de stat,glumea direct o "persoana" din echipa apropiata a cancelarului Merkel….
Monti s-a văzut nevoit să arunce prosopul după ce formaÅ£iunea de centru-dreapta a fostului premier, Silvio Berlusconi, i-a retras sprijinul politic în parlament. Pe moment, economistul ÅŸi fostul comisar european Monti, om fără de partid, dar senator pe viaţă, conform deciziei preÅŸedintelui italian, ÅŸi-a expus posibilul program economic.E un proiect care se află în răspăr, în mod vădit, faţă de programul dreptei ÅŸi ar putea fi impus numai de la cârma unei coaliÅ£ii de stânga, din care să facă parte Partidul Democrat, o formaÅ£iune de orientare socialistă.
În conferinÅ£a sa de presă, Monti a respins ideea dreptei lui Berlusconi de reducere a taxelor, bunăoară a impozitului pe valori imobiliare, dar le-a ascuns compatrioÅ£ilor săi o bună parte din adevăr. Fiindcă ilustrul economist italian ÅŸi-a cosmetizat masiv bilanÅ£ul la cârma Italiei, susÅ£inând că guvernul său ar fi scos Å£ara din impas fără ajutor extern. „Am depăşit această criză. Italienii îÅŸi pot păstra capul sus în calitate de cetăţeni europeni. Nu le-a scăpat desigur că am ieÅŸit din strâmtoare fără să recurgem la drumul lesnicios al ajutoarelor financiare europene ÅŸi ale FMI”.
Un „adevăr” mai înÅŸelător sau, dacă preferaÅ£i, o minciună, greu se pot imagina. Fiindcă Europa, cu Germania în frunte, a făcut sforţări nebănuite tocmai pentru a evita un faliment italienesc. Depunând aceste eforturi, relevă de pildă Frankfurter Allgemeine Zeitung, „Europa a ajuns la limitele ei financiare ÅŸi juridice”.
Pe moment, Italia continuă să aibă o mare nevoie de reforme ÅŸi de o restructurare urgentă a clasei sale politice. Nu e clar în ce măsură un tehnocrat tot mai impopular, din pricina programului său de austeritate, îÅŸi va putea asuma cu succe ces o astfel de misiune, zice cunoscutul ziar, atat de "pe placul" Guvernului german, care se vrea, ca odinioara, sefa Europei….
